Propaganda Kremlinului lovește din nou: „Noi purtăm războaie în scopuri pașnice”

10 Sept. 2022, 08:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Sept. 2022, 08:15 // Actual //  bani.md

În fiecare zi de luni până joi, Vladimir Solovyov, de la postul de televiziune Rossiya-1, analizează în talk-show-ul socio-politic subiecte de actualitate, dar cele mai aprinse teme sunt despre războiul din Ucraina. Iar ultima sa declarație i-a șocat pe invitaţi.

La discuțiile care are au loc în studioul programului realizat de Vladimir Solovyov, Rossiya-1, iau parte experți, politicieni, politologi, jurnaliști și antreprenori. De cele mai multe ori, celebrul jurnalist, ridică tonul la invitații care nu-i susțin ideile.

Un nou moment care i-a şocat pe invitaţi a fot atunci când Vladimir Soloviov  a afirmat în timpul emisiunii sale difuzate de postul Rossiya-1 că rușii poartă războaie în scopuri pașnice.

Discuția privind războaiele în scopuri pașnice ale Rusiei începe după o intervenție a politologul Dmitri Kulikov care afirmă că „în Occident se spune deschis acum că ei planifică ani de zile de conflict armat în Ucraina. Din înțelegerea mea, noi i-am tot îndemnat să se oprească: „Nu o faceți, nu merită”.

Vladimir Solovyov spune că Rusia luptă pentru pace

„Mai multe momente orwelliene, în care cei mai buni propagandiști ai Kremlinului pretind că Rusia a implorat Occidentul să nu înceapă acest război (pe care Rusia l-a început după ce fiecare lider occidental l-a îndemnat pe Putin să nu invadeze Ucraina).

Kulikov a fost întrerupt de Vladimir Soloviov, moderatorul emisiunii de la Rossiya-1 care este prezentată sub forma unei „dezbateri”, acesta intervenind pentru a spune că „principala diferență între noi și ei Occident este că noi tot căutăm pace, dar ei cer înfrângerea noastră”.

Cancelarul german Olaf Scholz, acuzat că îl are pe Adolf H. drept model și idol

„Cât timp purtăm războaie în speranța păcii, spre deosebire de obiectivul victoriei finale asupra Occidentului, ne vom tot lovi de dificultăți”, adaugă el. Soloviov a apărut în emisiune fără vânătăile care au declanșat un val de ironii pe rețelele de socializare zilele trecute.

El a părut de asemenea mai calm comparativ cu intervențiile avute în ultimul timp la adresa șefului diplomației europene Josep Borrell, pe care l-a numit un admirator al dictatorului spaniol Francisco Franco, și a cancelarului german Olaf Scholz, despre care a spus că îl are pe Hitler drept model și idol.

Într-un alt monolog îndelungat susținut într-o altă emisiune a sa difuzată la sfârșitul lunii august, el a părut să uite inclusiv de propaganda oficială a Kremlinului, vorbind despre „războiul”, și nu „operațiunea militară specială”, din Ucraina, și afirmând că acesta a început în 2014, o referință la războiul separatist din Donbas.

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.