Germania preia controlul a trei rafinării rusești deținute de compania Rosneft

Guvernul german a preluat controlul a trei rafinării deținute de compania petrolieră rusă Rosneft. Mișcarea face parte din eforturile guvernului lui Olaf Scholz de a proteja economia germană de efectele unui embargo la nivelul UE asupra țițeiului rusesc, care va intra în vigoare în decembrie, potrivit BBC.

Măsura asigură viitorul PCK, o rafinărie deținută de Rosneft în orașul Schwedt, din nord-estul Germaniei, al cărei viitor a fost pus sub semnul întrebării de embargoul petrolier.

Ministerul Economiei a anunțat într-o declarație că Rosneft Deutschland GmbH și RN Refining & Marketing GmbH vor fi puse sub administrarea Agenției Federale pentru Rețele (BNA). Drept urmare, agenția va controla și acțiunile companiilor în trei rafinării: PCK Schwedt, MiRo și Bayernoil, situate în estul și sudul țării.

Rosneft reprezintă aproximativ 12% din capacitatea Germaniei de rafinare a petrolului, importând petrol din Rusia în fiecare lună în valoare de câteva sute de milioane de euro, a spus ministerul. Acesta a spus că decizia guvernului va ajuta la asigurarea aprovizionării continue cu energie.

Rosneft a precizat anterior că nu intenționează să pună capăt importului de petrol rusesc, în ciuda unui embargo UE care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Eforturile autorităților de a asigura rezerve alternative de petrol pentru rafinărie au fost complicate de faptul că Rosneft este proprietarul majoritar, controlând 54% din acțiuni.

Ministerul a spus că va fi anunțat și un plan pe termen lung pentru viitorul rafinăriei PCK din Schwedt, care are aproximativ 12.000 de angajați.

PCK este principalul furnizor de benzină, motorină, kerosen și păcură pentru Berlin și regiunea înconjurătoare, Brandenburg, și este văzută ca un element esențial al infrastructurii energetice a Germaniei de Est.

Mulți locuitori din Schwedt au început să se teamă pentru viitorul rafinăriei după ce Germania a aderat la embargoul petrolier al UE.

Germania a modificat în august o lege importantă în domeniul energiei, care permite guvernului să plaseze sub tutelă temporară companiile cu „infrastructură critică pentru securitatea aprovizionării Germaniei”. Legea prevedea că, în ultimă instanță, guvernul a fost autorizat să exproprieze astfel de companii.

Decizia de a prelua controlul asupra activelor Rosneft urmează o altă decizie din luna aprilie, când guvernul a plasat Gazprom Germania, filiala germană a exportatorului de gaze controlat de Kremlin, Gazprom, sub tutela BNA.

#rafinarii rusesti #Rosneft #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariile angajaților Energocom nu reprezintă o problemă în structura tarifelor la gaze și energie electrică, întrucât costurile administrative au o pondere foarte mică în prețul final achitat de consumatori, a spus în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV, ministrul Energiei, Dorin Junghietu în contextul discuțiilor privind veniturile conducerii Energocom și nivelul tarifelor solicitate pentru gazele naturale.

Junghietu a afirmat că aportul costurilor administrative în tarif este de ordinul câtorva bani și a subliniat că angajații companiei lucrează inclusiv în weekend pentru a asigura aprovizionarea țării cu resurse energetice.

„6 bănuți totuși e o cifră infimă și acolo sunt oameni care lucrează practic și în weekend pentru a menține aprovizionarea țării cu resurse energetice”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Junghietu, comparația cu salariile din sectorul energetic european nu este neapărat relevantă, însă trebuie luat în calcul rolul pe care îl are Energocom în securitatea energetică a Republicii Moldova.

„Nu știu dacă e oportun să comparăm și salariile pe care le au energeticienii în Europa, unde sunt salarii mult mai mari. Reieșim din realitățile noastre, ei totuși asigură țara cu energie electrică”, a spus ministrul.

Junghietu a insistat că presiunea principală asupra tarifelor nu vine din salariile sau cheltuielile administrative ale companiei.

„Costurile administrative au o pondere infimă în tarifele la gaze și la energie electrică”, a declarat acesta.

Ministrul a sugerat că autoritățile trebuie să caute economii în alte componente ale tarifelor, inclusiv în costurile legate de verificarea contoarelor și alte operațiuni tehnice.

„Sunt celelalte costuri, verificări, contoare, unde chiar trebuie să umblăm”, a afirmat Junghietu.

Declarațiile vin în contextul în care directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de aproximativ 1,2 milioane de lei, echivalentul a circa 99,6 mii de lei pe lună.

Pe lângă salariu, acesta a raportat 36 de mii de lei sub formă de diurne și aproximativ 14,2 mii de lei în tichete de masă, ceea ce ridică veniturile aferente funcției de la Energocom la peste 1,24 milioane de lei pentru anul trecut.

Subiectul a intrat în atenția publică și pe fondul solicitării Energocom privind majorarea tarifului reglementat pentru gazele naturale livrate consumatorilor casnici de la 14,41 lei/metru cub la 20,93 lei/metru cub, cu TVA inclus, ceea ce reprezenta o creștere de 45,2%.

Junghietu susține însă că nivelul salariilor din companie nu trebuie privit drept unul dintre principalii factori care împing tarifele în sus, insistând că ponderea cheltuielilor administrative este redusă în raport cu celelalte componente ale prețului final.