Unii europeni au găsit soluția pentru criza gazelor. Se mută în țările calde pe timpul iernii

Britanicii eurosceptici caută salvare în UE

În cazul oraşului Malaga, unde temperaturile rareori scad pe durata iernii, apartamentele cu două paturi costă aproximativ 600 euro (507 lire sterline) pe lună. Şi, având în vedere că Spania oferă călătorii gratuite cu trenul până la sfârşitul anului cu multe servicii Renfe (o politică implementată pentru a reduce criza costului vieţii), deplasarea nu-i va costa nimic pe britanici, şi toate acestea fără a lua în considerare preţul mai mic al alimentelor şi al băuturii.

Mulţi lucrători la distanţă fug în străinătate, alăturându-se comunităţii în creştere de „nomazi digitali”.

În rândurile lor se numără editori, jurnalişti, influenceri social-media şi chiar brokeri, care, nu în mod nerezonabil, preferă să simtă nisipul între degetele de la picioare decât să stea într-o cameră rece şi întunecată, uitându-se pe fereastră pentru a admira o ploaie britanică.

NOMAZII DIGITALI

Naţiunile europene se bazează pe beneficiile financiare pe care le aduc aşa-zişii nomazi digitali, mulţi oferind acum vize speciale pentru lucrătorii la distanţă.

Portugalia a fost un pionier timpuriu. Viza sa D7 permite cetăţenilor din afara UE să lucreze de la distanţă în ţară, cu condiţia să nu fie pentru un angajator portughez. În comparaţie cu alte naţiuni, cerinţa de venit minim este scăzută: solicitanţii trebuie să depună doar 8.460 euro pe an într-un cont portughez. Portugalia este, de asemenea, o destinaţie populară pentru mulţi pensionari.

Republica Cehă, Croaţia, Grecia şi Malta (considerat cel mai însorit loc din Europa) au lansat şi ele astfel de vize. Între timp, Italia a mers mai departe, ajutând la plata chiriei unor nomazi digitali, cu condiţia ca aceştia să se stabilească în regiuni depopulate.

„S-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului de banane, fiind scoase în evidență doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce?” Bloggerul moldovean Eugeniu Luchianiuc este de părerea că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) ar fi ascuns intenționat unele detalii importante în contextul scandalului bananelor cu pesticide depistate în câteva magazine din țară. Acesta a scris pe blogul său despre câteva lucruri stranii, în opinia sa.

„În primul rând, atunci când ANSA face aşa verificări, e obligată să ia trei probe: una o trimite la propriul laborator, a doua se duce la agentul economic, fiind pusă la dispoziţia şoferului camionului, iar a treia ar trebui să rămână la punctul de trecere a frontierei. În caz de ceva, firma trebuie să poată verifica dacă ANSA chiar are dreptate când spune că a depistat nu ştiu ce. Prima stranietate – ANSA nu a dat şoferului contraproba care i se cuvenea firmei. Eu personal am văzut imagini video (pe care, dacă va fi cazul, le voi publica) cum reprezentantul ANSA preia proba sa, dar în lipsa şoferului. Culmea este că reprezentantul ANSA, contrar tuturor prevederilor în vigoare, bagă proba ce se cuvine agentului economic în cutia de unde s-a prelevat proba, pe care o ambalează la loc. De ce a făcut asta? Cred că ar trebui să explice conducerea ANSA.

A doua stranietate – în presă mult s-a scris că agentul economic a semnat o declaraţie pe proprie răspundere că nu va pune în vânzare marfa până ce nu va obţine rezultatul analizei ANSA. Din câte am înţeles, astfel de declaraţii importatorii scriu aproape în fiecare zi la general şi de cele mai multe ori nu se fac nici un fel de controale. Deci, e o rutină. Acum, agentul economic de unde putea să ştie că marfa sa e verificată de ANSA, dacă ANSA, după prelevarea probelor, nu i-a comunicat acest lucru oficial şi nici contraproba nu i-a fost oferită şoferului. De unde avea să ştie că declaraţiile de rutină, de această dată e ceva pe bune? E logic că a pus în vânzare marfa, care e uşor perisabilă şi putea să se piardă.

A treia stranietate – după ce ANSA a anunţat că a depistat bananele contaminate, agentul economic a cerut să i se spună unde e contraproba sa. Când aceasta a fost totuşi depistată în una din lăzi, unde a ascuns-o reprezentantul ANSA, ea a fost trimisă de urgenţă la expertiză la acelaşi laborator ANSA. Şi, surpriză – de data aceasta analiza a arătat că reziduul de pesticide clorpirifos în proba de banane analizată nu depăşeşte limita admisibilă. Deci, bananele care erau infectate, acum pot fi consumate bine mersi. Agentul economic a cerut şi a treia probă, care, conform legii, trebuia să fie la vamă – dar răspunsul ANSA a fost confuz. Să vedem dacă nu se vor întâmpla careva stranietăţi şi cu această a treia probă, la care agentul economic nu are acum acces”, scrie bloggerul.

În același timp, bloggerul Eugeniu Luchianiuc se întreabă următoarele:

„În locul importatorului, văzând aceste stranietăţi, eu aş cere o expertiză independentă, nu făcută de ANSA în condiţii numai de ei ştiute. Şi, încă o mare stranietate – deşi acest agent economic livrează marfă în toate reţelele comerciale din ţară, în prim plan au fost scoase doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce? Cum credeţi?

Sunt multe indicii că s-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului, care e cel mai mare din Moldova pe segmentul său. Şi de asemenea sunt indicii că s-a dorit anume scoaterea în prim plan a două branduri concrete. Oare de ce?”, adaugă acesta.

Recent, ANSA a solicitat retragerea din magazine a unui lot de banane din Ecuador, întrucât acestea ar conține pesticide. S-a aflat că ar fi fost puse pe rafturile de la magazinele Linella.

În replică, rețeaua Moldretail Group S.R.L, proprietara magazinelor Linella, a precizat că nu ține de responsabilitatea sa să verifice limita de pesticide. Conform companiei, importatorul S.R.L „Fruct Expert-Plus”, care a furnizat banalele, este unul dintre cei mai mari din Republica Moldova și lucrează cu mai multe rețele, însă alte magazine nu au for menționate în comunicatul emis de ANSA.