Agenția Rezerve Materiale lăsată cu buza umflată! Licitația de achiziție a grâului alimentar a eșuat

Licitația de achiziție a grâului alimentar a eșuat din lipsă de participanți. Agenția Rezerve Materiale intenționa să cumpere 41,7 mii tone de grâu alimentar de la fermieri în sumă de 201,6 mil. de lei, însă aceștia refuză să-l vândă.

Contactați de bani.md, reprezentanții agenției au spus că deși prețul de 5,2 lei/kg este mai mare decât cel preconizat (4,83 lei/kg), nimeni dintre fermieri nu a participat la licitație, respectiv tenderul programat pentru 18 august – 12 septembrie nu a avut loc.

Agenția Rezervelor Materiale nu a decis ce va face în continuare – va anunța o nouă licitație sau va renunța.

Statul are suficiente volume de cereale, dar în condițiile crizei energetice, precum și a majorării tarifelor, autoritățile declară că e nevoie de suplinit rezerva de stat. În aceste scopuri, stocurile de grâu alimentar trebuiau aduse la nivelul 100 de mii de tone.

Refuzul fermierilor de a participa la licitație se justifică prin faptul că agricultorii și comercianții cu capacitate de depozitare au decis să păstreze grâul în așteptarea prețurilor mari.

Experții consideră, de asemenea, că nu doar factorii de conjunctură, ci și cei politicii au jucat în eșuarea licitației. Guvernul refuză să se angajeze în dialog cu fermierii care cer asistență suplimentară sub formă de amânare a plăților către creditori, scutiri fiscale și compensații pentru fermele afectate de secetă. Drept urmare, fermierii au ieșit la protest astăzi 20 septembrie.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea declara anterior că nu înțelege nemulțumirea agricultorilor, în condițiile.

„Toate cerințele au fost îndeplinite. Am decis amânarea impozitului pe imobil până la data de 25 noiembrie. Iar în ceea ce privește neaplicarea penalităților pentru celelalte taxe, această problemă a fost deja rezolvată cu Serviciul Fiscal și Ministerul Finanțelor”, spunea Bolea.

#Grîu #fermieri #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina