„Fintech Moldova” 2022 – trenduri internaționale, servicii financiare și inovații

Criza energetică, efectele pandemiei, dar și conflictul din Ucraina au produs schimbări majore asupra economiei globale și a piețelor financiare. Pe 30 septembrie, discutăm despre provocările din industria financiar-bancară în contextul actual, rolul companiilor care au devenit „early adopters” ai schimbărilor, dar și despre cum domeniul fintech poate contribui la incluziunea financiară a milioane de oameni din întreaga lume, la conferința „Fintech Moldova” 2022.

Studiile internaționale relevă faptul că, actualmente, 64% dintre consumatorii din lume utilizează deja soluții fintech, iar majoritatea băncilor (82%) intenționează să inițieze noi parteneriate cu furnizorii de soluții din domeniu. Cea de-a patra ediție a celui mai important eveniment anual din domeniu este organizat de Fintech Moldova, proiect inițiat pentru dezvoltarea ecosistemului fintech din Moldova și facilitarea colaborării dintre sectorul financiar și sectorul IT. Evenimentul va fi găzduit de Tekwill, proiect recunoscut în comunitatea locală și internațională pentru încurajarea dezvoltării sectorului finanțelor prin utilizarea tehnologiilor informaționale, iar partenerii principali ai conferinței sunt maib și Mastercard. Peste 250 de participanți sunt așteptați la conferință, care va reuni sub același acoperiș jucători importanți din industrie, atât locali, cât și internaționali.

Evenimentul reprezintă o platformă potrivită pentru inițierea unui dialog de business pentru profesioniști, creând condițiile propice pentru schimbul de bune practici, experiențe și expertiză. Dialogul a devenit și mai important, în condițiile în care Republica Moldova s-a aliniat trendurilor internaționale cu privire la explorarea noilor tehnologii și implementarea celor mai recente inițiative legale, care pun în mișcare mai multe servicii financiare, precum: Open Banking, Regulatory Sandbox și Instant Payment System.

Principalele subiecte ale ediției din acest an vor include:

predicții privind viitorul finanțelor – bani, tehnologii, companii de asigurări, plăți și tranzacții, precum și modalități de interacțiune cu băncile;
cadrul legal și modificările legislative – dezvoltările importante de reglementare și inițiativele legale locale Open Banking, Regulatory Sandbox și Instant Payment System, etc;
finanțe integrate și IMM-uri – rolul „Embedded Finance” pentru susținerea IMM-urilor în dezvoltarea afacerilor și îmbunătățirea interacțiunilor cu clientul, tendințe globale și potențialul IMM-urilor din țară, capacitățile instituțiilor financiare de a oferi întreprinderilor servicii financiare digitalizate îmbunătățite;
contextul global – dezvoltarea domeniului fintech și tendințele din domeniu, în noul context internațional.

Printre cei mai importanți speakeri și invitați se numără experți cu autoritate în domeniul fintech din Europa și din regiune, lideri ai start-upurilor de succes, precum și investitori din țară și de peste hotare.

Parteneri principali ai evenimentului: maib și Mastercard;

Parteneri Silver ai evenimentului: DAAC digital, IuteCredit, FintechOS, EFSE, SIBS România și QOOBISS;

Parteneri Bronze ai evenimentului: Fagura și Silverbird;

Fintech Moldova Conference 2022 este organizat cu susținerea partenerilor externi de dezvoltare USAID, Guvernul Suediei și PNUD Moldova.

Detaliile despre „Fintech Moldova Conference pot fi urmărite pe pagina web a evenimentului – fintech.md, dar și pe facebook – https://www.facebook.com/fintech.md/

Biletele pentru participarea la eveniment au fost deja puse în vânzare și pot fi achiziționate aici: https://fintech.md/fmc22/

#Fintech Moldova 2022 #financiar-bancar #FinTech #companii #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să se confrunte cu un nou val de scumpiri, care nu se va limita la gaze naturale, electricitate sau încălzire, ci s-ar putea extinde treptat asupra întregii economii. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că inflația energetică poate declanșa un efect în lanț, prin majorarea salariilor, creșterea costurilor de producție și, în cele din urmă, scumpirea altor bunuri și servicii.

Potrivit economistului, inflația din acest an s-ar putea apropia de 9% sau chiar depăși acest prag. Deși o asemenea rată poate părea relativ moderată în comparație cu episoadele anterioare de scumpiri, impactul asupra populației ar putea fi mult mai dur decât sugerează media statistică.

„Inflația în acest an se va apropia de coridorul de 7–9%, mai degrabă spre 9%, poate chiar și mai mult. Aparent, nu este o inflație foarte mare. Noi ne-am deprins și cu 30% și parcă am spune că 9% nu e mult”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii Puterea a patra de la N4.

Economistul atrage atenția că actualul episod inflaționist este diferit de cele precedente. Dacă anterior prețurile creșteau concomitent în mai multe sectoare, acum presiunea ar fi concentrată în special asupra resurselor energetice, exact în perioada rece a anului, când gospodăriile sunt nevoite să consume mai mult gaz și agent termic.

„Tot ce ne duce nouă prețurile în sus este segmentul energetic. Produsele petroliere, apoi gazul, agentul termic. Sunt cele care exact în perioada rece a anului lovesc cel mai mult în cetățean”, a declarat economistul.

Potrivit lui, datele oficiale cu privire la inflație reflectă o medie a evoluției prețurilor, însă aceasta nu surprinde întotdeauna presiunea reală asupra familiilor, mai ales când scumpirile sunt concentrate în cheltuieli esențiale.

„Biroul de Statistică vă spune că inflația nu este mare, pentru că Biroul calculează media. Dar ea vine concentrată în perioada rece și pe o dimensiune foarte îngustă, resursele energetice”, a explicat Ioniță.

Cel mai mare pericol, în opinia economistului, apare însă ulterior, când efectele scumpirilor energetice încep să se răspândească în alte domenii. El numește acest fenomen „ecoul inflației”.

Mecanismul pornește de la presiunea facturilor asupra angajaților. Atunci când oamenii plătesc mai mult pentru încălzire, gaze și electricitate, aceștia solicită majorări salariale pentru a-și menține puterea de cumpărare. Companiile care acceptă aceste cereri suportă costuri suplimentare, pe care pot încerca să le recupereze prin majorarea prețurilor.

„Agenții economici vor fi nevoiți să majoreze prețurile la produse care nu au nicio treabă cu resursele energetice. Dumneavoastră veți cere majorări de salariu din simplul motiv că aveți facturi mari la energie. Agenții economici vor fi nevoiți să mărească salariile, iar majorarea salariilor înseamnă creșterea costurilor de producție și, respectiv, majorarea prețurilor”, a explicat Ioniță.

Acesta susține că efectele s-ar putea resimți inclusiv în domenii în care energia nu reprezintă o componentă majoră a cheltuielilor, cum ar fi serviciile culturale sau alte activități bazate în principal pe munca angajaților.

În același timp, presiunea asupra salariilor este amplificată de migrația forței de muncă. Ioniță afirmă că întreprinderile moldovenești sunt nevoite să concureze cu angajatorii europeni pentru a-și păstra personalul, în condițiile în care plecarea la muncă peste hotare a devenit mult mai accesibilă.

Economistul consideră că această combinație dintre facturi energetice ridicate, cereri de majorare a salariilor și productivitate redusă riscă să slăbească și mai mult competitivitatea companiilor moldovenești.

O altă problemă semnalată de Ioniță este prețul de achiziție al gazelor naturale. Acesta susține că Republica Moldova cumpără gaze la un preț mediu cu aproximativ 30% mai mare decât cel european, ceea ce ar amplifica presiunea asupra costurilor suportate de economie. Afirmația necesită însă compararea prețurilor pentru aceleași perioade și în condiții contractuale similare.

În aceste condiții, economistul avertizează că impactul inflației nu trebuie evaluat exclusiv prin rata generală anunțată de autorități. Chiar și o inflație situată în jurul a 9% ar putea fi resimțită mult mai puternic de gospodăriile care alocă o parte importantă din venituri pentru energie și încălzire.

Datele oficiale susțin existența unor presiuni energetice asupra inflației. Potrivit Biroului Național de Statistică, în septembrie 2026 rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, în timp ce prețurile au crescut cu 6,6% față de decembrie 2025.

În comparație cu septembrie 2025, motorina s-a scumpit cu 76,4%, benzina cu 42,3%, energia electrică cu 23,7%, iar gazele naturale cu 21,3%. În schimb, tarifele pentru energia termică erau cu 17% mai mici decât în aceeași perioadă a anului precedent.