China a acordat „credite de urgenţă“ cu condiţii secrete de zeci de miliarde de dolari unor ţări cu risc de a aluneca în crize financiare în ultimii ani, Beijingul devenind un rival formidabil al FMI-ului condus de Occident, scrie Financial Times.
Trei dintre cele mai mari beneficiare ale creditării de urgenţă chinezeşti sunt Pakistan, Sri Lanka şi Argentina, care au primit împreună 32,83 miliarde dolari din 2017, relevă datele AidData, un laborator de cercetare de la universitatea americană William & Mary. Printre alte ţări care au primit astfel de ajutor se numără Kenya, Venezuela, Ecuador, Angola, Laos, Belarus, Egipt, Mongolia şi Ucraina.
„Beijingul a încercat să menţină aceste ţări pe linia de plutire acordându-le credite de urgenţă fără a le cere să-şi reinstaureze disciplina politicii economice,“ arată Bradley Parks, director executiv al AidData.
În plus, spre deosebire de FMI, care anunţă detaliile liniilor sale de credit şi programelor de restructurare a datoriilor ţările debitoare, China operează în mare măsură în secret.
„Nu este vorba despre un anumit credit sau o anumită ţară. Chinezii vor să aibă putere asupra guvernelor ţărilor care deţin materii prime, sau pieţe însemnate, sau porturi strategice, sau unde există acces la căi de transport maritim,“ arată Sean Cairncross, fost CEO al Millennium Challenge Corporation. „Este o modalitate de a restrânge opţiunile strategice pentru SUA şi Vest din punctul de vedere al accesului şi influenţei la nivel mondial“.
Analiştii spun că în majoritatea cazurilor, obiectivul creditării de urgenţă este evitarea defaulturilor legate de creditele de infrastructură acordate în cadrul iniţiativei noului drum al mătăsii (BRI).
Bailouturile reprezintă o reorientare dinspre uriaşele credite de infrastructură oferite de China în decurs de aproape un deceniu ca parte a BRI. Potrivit Nikkei, China şi-a încetinit creditarea în cadrul BRI în urma triplării creditelor cu probleme.
Pandemia, urmată de majorarea dobânzilor şi scumpirea dramatică a alimentelor şi energiei în urma invadării Ucrainei de către Rusia au afectat puternic economiile emergente, iar China s-ar putea confrunta cu noi credite problematice.
Beijingul este de multă vreme acuzat de practicarea diplomaţiei capcanei datoriilor pentru a-şi creşte influenţa politică.
Cu privire la creditele de urgenţă acordate ţărilor cu risc ridicat, comentatorii spun că acestea riscă să exacerbeze problemele ţărilor respective, notează Financial Times.
Potrivit lui Gabriel Sterne, fost economist FMI, actuala criză financiară din Sri Lanka demonstrează că susţinerea Beijingului nu este câteodată suficientă.
