China se vrea noul FMI. Pun chinezii noi capcane ale datoriilor în lupta pentru influenţă la nivel mondial?

China a acordat „credite de urgenţă“ cu condiţii secrete de zeci de miliarde de dolari unor ţări cu risc de a aluneca în crize financiare în ultimii ani, Beijingul devenind un rival formidabil al FMI-ului condus de Occident, scrie Financial Times.

Trei dintre cele mai mari beneficiare ale creditării de urgenţă chinezeşti sunt Pakistan, Sri Lanka şi Argentina, care au primit împreună 32,83 miliarde dolari din 2017, relevă datele AidData, un laborator de cercetare de la universitatea americană William & Mary. Printre alte ţări care au primit astfel de ajutor se numără Kenya, Venezuela, Ecuador, Angola, Laos, Belarus, Egipt, Mongolia şi Ucraina.

„Beijingul a încercat să menţină aceste ţări pe linia de plutire acordându-le credite de urgenţă fără a le cere să-şi reinstaureze disciplina politicii economice,“ arată Bradley Parks, director executiv al AidData.

În plus, spre deosebire de FMI, care anunţă detaliile liniilor sale de credit şi programelor de restructurare a datoriilor ţările debitoare, China operează în mare măsură în secret.

„Nu este vorba despre un anumit credit sau o anumită ţară. Chinezii vor să aibă putere asupra guvernelor ţărilor care deţin materii prime, sau pieţe însemnate, sau porturi strategice, sau unde există acces la căi de transport maritim,“ arată Sean Cairncross, fost CEO al Millennium Challenge Corporation. „Este o modalitate de a restrânge opţiunile strategice pentru SUA şi Vest din punctul de vedere al accesului şi influenţei la nivel mondial“.

Analiştii spun că în majoritatea cazurilor, obiectivul creditării de urgenţă este evitarea defaulturilor legate de creditele de infrastructură acordate în cadrul iniţiativei noului drum al mătăsii (BRI).

Bailouturile reprezintă o reorientare dinspre uriaşele credite de infrastructură oferite de China în decurs de aproape un deceniu ca parte a BRI. Potrivit Nikkei, China şi-a încetinit creditarea în cadrul BRI în urma triplării creditelor cu probleme.

Pandemia, urmată de majorarea dobânzilor şi scumpirea dramatică a alimentelor şi energiei în urma invadării Ucrainei de către Rusia au afectat puternic economiile emergente, iar China s-ar putea confrunta cu noi credite problematice.

Beijingul este de multă vreme acuzat de practicarea diplomaţiei capcanei datoriilor pentru a-şi creşte influenţa politică.
Cu privire la creditele de urgenţă acordate ţărilor cu risc ridicat, comentatorii spun că acestea riscă să exacerbeze problemele ţărilor respective, notează Financial Times.
Potrivit lui Gabriel Sterne, fost economist FMI, actuala criză financiară din Sri Lanka demonstrează că susţinerea Beijingului nu este câteodată suficientă.

#datorii la stat #FMI #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.