De ce se teme cancelarul german Olaf Scholz să trimită tancuri Ucrainei

21 Sept. 2022, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Sept. 2022, 05:45 // Actual //  bani.md

Cancelarul german Olaf Scholz amână livrarea tancurilor către Ucraina, în timp ce Kievul cere Occidentului arme pentru a spori impulsul recentei sale ofensive împotriva invadatorilor ruși.

De ce face acest lucru nu este clar. Poate că Olaf Scholz încă nu crede că Ucraina poate câștiga războiul împotriva Federației Ruse, scrie The Wall Street Journal.

În aprilie, Berlinul a promis că va furniza tancuri Cheetah la Kiev, apoi a așteptat până în iulie pentru a începe să le livreze. În acest moment, se știe din rapoartele Ministerului Apărării al Germaniei că 24 de astfel de tancuri au fost trimise în Ucraina.

Germania ar putea trimite, de asemenea, tancurile sale de infanterie Marten și tancurile de luptă principale Leopard. Între timp, un număr tot mai mare de lideri germani și aliați străini spun că Scholz ar trebui să facă acest lucru.

În special, ministrul Afacerilor Externe Annalena Burbok de la Partidul Verzilor și șefa comisiei parlamentare pentru Apărare Marie-Agnes Strack-Zimmermann (Democratul Liber) sunt în favoarea trimiterii de tancuri în Ucraina. Ambele partide fac parte din guvernul de coaliție cu social-democrații lui Olaf Scholz. Creștin-democrații, în opoziție, susțin și ei trimiterea de tancuri suplimentare la Kiev.

Chiar și partidul cancelarului Scholz, care a fost multă vreme un bastion al pacifismului, se răzgândește. Social-democratul și președintele comisiei parlamentare pentru Afaceri Externe, Michael Roth, este un susținător activ al creșterii aprovizionării cu arme.

Temerile cancelarului

Scholz este îngrijorat că rămâne fără tancuri dacă le trimite în Ucraina și acest lucru va submina capacitatea Berlinului de a-și proteja aliații în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord. Cu toate acestea, aliații nu sunt de acord cu astfel de temeri.

Ambasadorul SUA în Germania, Amy Gutmann, a spus că Germania „trebuie să facă mai mult”. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat într-un interviu acordat Der Spiegel că întârzierea cronică a Berlinului în trimiterea ajutorului militar Ucrainei „pune serios sub semnul întrebării valoarea alianței cu Germania”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută: „Folosirea acestor stocuri ajută de fapt la creșterea propriei noastre securități și la reducerea riscului oricăror acțiuni agresive ale Rusiei împotriva statelor membre NATO”. El a spus că aproximativ 80% din forțele terestre ruse sunt concentrate în Ucraina, iar o înfrângerea Rusiei acolo ar face un atac asupra NATO mai puțin probabil.

Publicația a menționat că Olaf Scholz s-ar putea încă îndoi că Ucraina poate câștiga războiul. Unii experți germani în politică externă sunt îngrijorați de faptul că armele germane l-ar putea determina pe președintele rus Vladimir Putin să vadă Germania ca un beligerant sau că progresele ucrainene l-ar putea determina să folosească arme nucleare.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.