Pe ce au cheltuit moldovenii banii împrumutați de la bănci în luna august

Credite în monedă națională acordate în luna august

Astfel, în luna august, cei mai mulți dintre moldoveni au apelat la creditele de consum în monedă națională – 479,4 milioane de lei cu o dobândă medie de 15,6%.

Unii dintre moldoveni au folosit credite pentru imobile. Mai exact, pentru imobile s-au oferit credite în moneda națională în valoare de 122,3 milioane de lei cu o dobândă medie de 12,5%.

Credite în valută acordate în luna august

De asemenea, în aceeași perioadă au fost acordate și credite în valută pentru persoanele fizice. Astfel, valoarea creditelor pentru persoanele fizice constituie echivalentul a 45,4 milioane de lei cu dobânda medie de 6,6%.

De această dată, cei mai mulți moldoveni au obținut credite în valută pentru imobile, valoarea lor constituind echivalentul a 44,6 milioane de lei.

În ceea ce privește creditele de consum în valută, băncile au oferit echivalentul a 72 mii de lei.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: