Crește apetitul moldovenilor de a se împrumuta de la bănci. Creditele noi acordate s-au majorat cu 255 mil. de lei

Băncile moldovenești au acordat în luna august credite în sumă de 3,892 miliarde de lei cu 255 mil. de lei mai mult față de luna iulie, dar cu 3,3% mai puțin comparativ cu luna august a anului 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

55,1 la sută reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 2 144,9 milioane lei (+11,0 la sută față de luna precedentă și -23,4 la sută față de august 2021), iar 42,5 la sută reprezintă creditele în valută, al căror volum recalculat în MDL a constitui 1 655,3 milioane lei (+2,5 la sută față de luna precedentă și +38,1 la sută față de august 2021).

Cele mai solicitate au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 56,9 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 45,5 la sută din totalul creditelor.

Cele mai mult împrumuturi au fost acordate societăților comerciale nefinanciare (62,0 la sută), iar persoanelor fizice (29,5 la sută). În cadrul creditelor acordate societăților comerciale nefinanciare prevalează creditele acordate comerțului (47,5 la sută).

În ceea ce privește rata dobânzii, la creditele în moneda națională s-a majorat cu 0,37 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 12,29 la sută, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 16,40 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 14,87 la sută

La împrumuturile în valută rata medie s-a majorat cu 0,04 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 4,25 la sută, persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 4,97 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 6,62 la sută.

#business #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.