Războiul din Ucraina crește importul de sare în Moldova de peste Prut

Exporturile de sare românească au înregistrat în acest an o creștere semnificativă pe piața Europei Centrale și de Est, respectiv în Ungaria, Slovacia, Republica Moldova, Bulgaria și Polonia, a anunțat Societatea Națională a Sării – Salrom SA.

În 2022, societatea și-a majorat și producția pentru piața internă, cu peste 100.000 de tone față de cantitățile livrate în anii anteriori.

„Societatea Națională a Sării (Salrom SA) a ocupat și locul lăsat liber de Regia Sării din Donbas (Ucraina) pe piața din Europa Centrală și de Est. Ungaria a contractat, numai pentru acest an, 200.000 de tone de sare pentru deszăpezire, pentru care va achita 10,2 milioane de euro. Totalul exporturilor de sare în Ungaria va depăși, în 2022, 27 de milioane de euro, cu 10 milioane mai mult decât în 2021. Creșteri semnificative ale exporturilor de sare românească se înregistrează, în 2022, și în Slovacia – peste 82.000 de tone (de patru ori mai mult decât în 2021), Republica Moldova și Bulgaria. De asemenea, a crescut cantitatea livrată către Polonia”, se menționează în comunicatul Salrom. De asemenea, Societatea Națională a Sării a crescut producția pentru piața internă, cu peste 100.000 de tone față de cantitățile livrate în anii anteriori, ceea ce a dus la dublarea veniturilor. „Se lucrează, în două, chiar și în trei schimburi, pentru a putea onora contractele pe care le-am încheiat”, a declarat Dan Dobrea, directorul societății.

Salrom SA este singurul producător de sare din România și are aproximativ 1.500 de angajați. Societatea este deținută în proporție de 51% de statul român, prin Ministerul Economiei, iar restul acțiunilor se află în posesia Fondului Proprietatea.

Până la începerea răsboiului din Ucraina, țara vecină era cel mai mare exportator de sare în Republica Moldova.

Potrivit datelor statistice UN Comtrade, Republica Moldova nu importă cantităţi mari de sare. Cele mai mari volume au fost în 2019 – circa 70.500 de tone, în valoare de 3,7 milioane de dolari.

Potrivit datelor statistice mai mult de jumătate din canitatea de sare este importată din Ucraina: în 2020 – 65%, iar în 2019 – 54%.

#sare #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.