Premieră pe piața valutară! Moneda unică a ajuns să coste mai puțin cu aproape un leu față de dolarul american

Banca Națională a Moldovei a afișat, astăzi, 27 septembrie, un curs valutar de 18,79 lei pentru un euro și 19,48 de lei pentru un dolar. Astfel euro a ajuns să cote cu 0,69 de lei mai puțin față de dolar.

La casele de schimb valutar un euro este mai ieftin față dolarul american cu 0,90 de lei. Dolarul este cumpărat cu 19,48 lei și vândut cu 19,79 lei, în timp ce moneda unică este cumpărată cu 19,73 lei și vândută cu 18,90 lei.

Euro mai slab se datorează recesiunii așteptată în UE pe fondul crizei energetice care se amplifică. Ritmul activităţilor economice în zona euro va scădea în următoarea perioadă, pe fondul inflaţiei şi al incertitudinii internaţionale, anunţă Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), semnalând noi acţiuni de majorare a dobânzii de referinţă.

Economia din UE va încetini substanțial în următoarele trimestre. Există patru motive principale: în primul rând, inflaţia afectează consumul şi producţia, iar aceste tendinţe sunt consolidate de perturbările în aprovizionarea cu gaz. În al doilea rând, cererea puternică pentru servicii apărută prin redeschiderea economiilor îşi pierde forţa. În al treilea rând, slăbirea cererii la nivel mondial, în contextul unor politici monetare mai stricte în multe economii majore, precum şi înrăutăţirea situaţiei comerciale vor avea ca efect mai puţină susţinere pentru economia zonei euro.

#paritate #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.