Topul Forbes al celor mai bogaţi americani: Primii 20 din acest an valorează 1.600 de miliarde de dolari

Puţini au fost cei care au scăpat în acest an de durerea provocată de creşterea inflaţiei şi de pieţele care se clatină, inclusiv miliardarii aflaţi în fruntea celui de-al 41lea clasament anual al celor mai bogaţi 400 de americani al Forbes.

Ca grup, primii 20 din acest an valorează 1.600 de miliarde de dolari – cu 235 de miliarde de dolari mai puţin decât în urmă cu un an, reprezentând aproape jumătate din cele 500 de miliarde de dolari pierdute de întreaga listă Forbes 400.

Este o inversare bruscă faţă de anul trecut, când primii 20 au adăugat 500 de miliarde de dolari la averea lor colectivă, pe măsură ce preţurile activelor au crescut puternic, reprezentând aproape 40% din cele 1.300 de miliarde de dolari câştigate de întreaga listă.
Cel mai mare pierzător al anului a fost Mark Zuckerberg, care a ieşit din top 10 pentru prima dată din 2014, după ce acţiunile Meta (fostul Facebook) s-au prăbuşit cu 57%, contribuind la reducerea averii sale cu aproape 74 de miliarde de dolari. Alţi opt miliardari din top 20 din domeniul tehnologiei, printre care cofondatorul Microsoft, Bill Gates, şi cofondatorii Google, Larry Page şi Sergey Brin, au pierdut împreună 188 de miliarde de dolari.

În pofida acestor pierderi uluitoare, valoarea netă minimă necesară pentru a ajunge în acest grup de ultra-elită a crescut de fapt uşor, la 37 de miliarde de dolari (faţă de recordul de 36 de miliarde de dolari de anul trecut), deoarece şase dintre primii 20 au reuşit să îşi mărească averile, inclusiv fostul primar al oraşului New York şi cofondator al Bloomberg, Michael Bloomberg, preşedintele şi directorul general al Koch Industries, Charles Koch, şi Julia Koch, văduva fratelui lui Charles, David (decedat în 2019).

Patru dintre primii 20 au o avere de 100 de miliarde de dolari sau mai mult, în scădere faţă de opt anul trecut, dar în creştere faţă de două în 2020 şi niciuna în 2017. Iar acest top 5% din listă poate pretinde în continuare 40% din averea totală de 4.000 de miliarde de dolari a celor mai bogaţi 400 de americani la 2 septembrie (data la care Forbes a calculat averile nete pentru lista din 2022).
Vedeţi mai jos topul celor mai bogaţi 10 miliardari din SUA:
Elon Musk – 251 mld. dolari

Jeff Bezos – 151 mld. dolari

Bill Gates – 106 mld. dolari

Larry Ellison – 101 mld. dolari

Warren Buffett – 97 mld. dolari

Larry Page – 93 mld. dolari

Sergey Brin – 89 mld. dolari

Steve Ballmer – 83 mld. dolari

Michael Bloomberg – 76,8 mld. dolari

Jim Walton – 57,9 mld. dolari

Mark Zuckerberg – 57,7 miliarde dolari

#americani #forbes #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.