Putin și-a câștigat un nou dușman la graniță! Scandal de spionaj Rusia- Japonia

28 Sept. 2022, 04:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Sept. 2022, 04:27 // Actual //  bani.md

Serviciul de informații rus FSB a anunțat că un consul al Japoniei a fost reținut în orașul-port Vladivostok, reprezentantul diplomatic fiind acuzat de spionaj. Între timp, autoritățile nipone au decis să reacționeze, acestea afirmând că arestarea consulului a fost făcută într-un „mod intimidant”.

Consulul japonez Motoki Tatsunori a fost arestat în Rusia, după ce a fost prins „în flagrant”, mai exact ar fi primit informații clasificate secret, în legătură cu urmările sancțiunilor economice asupra economia Rusiei.

Un consul al Japoniei, arestat de autoritățile de la Moscova

Mai mult, FSB a transmis că respectivele informații secrete, ce vizau regiunea Orientului Îndepărtat al Rusiei, dar și cooperarea acestui stat cu o altă țară din zona Asia-Pacific, au fost împărtășite contra unei „recompense în bani”.

Hirokazu Matsuno, cel care este purtătorul de cuvânt al Guvernului Japoniei, a afirmat că autoritățile din Rusia l-au reținut pe consul într-un „mod intimidant”, acesta fiind legat la ochi și imobilizat, de unde derivă „o încălcare clară a Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice”, a spus Matsuno.

„Consulul reținut nu era implicat în nicio activitate ilegală”, a mai spus Matsuno, adăugând că autoritățile de la Tokyo „trebuie să ia măsuri echivalente” și că așteaptă scuze oficiale din partea Rusiei. Tot Matsuno a spus și că Motoki Tatsunori va fi extrădat din Rusia până miercuri, 28 septembrie, conform AFP.

Aliaţii lui Putin, îngrijorați de excesele Kremlinului

Decizia lui Vladimir Putin de a ordona prima mobilizare în Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial a provocat proteste în întreaga ţară şi a dus la plecarea în masă a bărbaților încorporabili, provocând ambuteiaje la frontiere şi epuizarea biletelor de avion.

Şefii celor două Camere ale Parlamentului rus au răspuns duminică la o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare militară din Rusia, cerând oficialilor regionali să ţină situaţia sub control şi să rezolve rapid excesele care au alimentat furia publică după anunțul lui Vladimir Putin cu privire la mobilizarea bărbaților ruși apți pentru război.

Vladimir Putin, la un pas de a rămâne singur după ordinul de mobilizare

Cei doi lideri parlamentari, ambii apropiați lui Putin, şi-au exprimat public furia faţă de modul în care se desfăşoară campania de mobilizare. Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului Federaţiei, Camera superioară a parlamentului rus, a declarat că are cunoştinţă de rapoarte și că au fost chemaţi bărbaţi care nu sunt eligibili pentru recrutare: „Astfel de excese sunt total inacceptabile. Şi cred că este absolut corect că acestea provoacă o reacţie puternică în societate”, a spus ea într-o postare pe Telegram.

Într-un mesaj direct adresat guvernatorilor regionali din Rusia – care, potrivit acesteia, poartă întreaga responsabilitate pentru punerea în aplicare a apelului – ea a scris: „Asiguraţi-vă că punerea în aplicare a mobilizării parţiale se realizează în deplină şi absolută conformitate cu criteriile stabilite. Fără nicio greşeală”.

Aliaţii lui Putin, îngrijoraţi de „excesele” mobilizării

Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, şi-a exprimat și el îngrijorarea printr-o postare: „Se primesc plângeri. Dacă se face o greşeală, aceasta trebuie corectată. Autorităţile de la toate nivelurile trebuie să îşi înţeleagă responsabilităţile”, a scris acesta.

Oficialii de la Moscova susţin că încă 300.000 de ruşi vor fi înrolaţi în campania de mobilizare. Kremlinul a negat de două ori că intenţionează să recruteze mai mult de un milion de persoane, în urma a două relatări separate din presa rusă independentă.

19 Aug. 2026, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Aug. 2026, 16:30 // Actual //  Grîu Tatiana

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!