Putin și-a câștigat un nou dușman la graniță! Scandal de spionaj Rusia- Japonia

Serviciul de informații rus FSB a anunțat că un consul al Japoniei a fost reținut în orașul-port Vladivostok, reprezentantul diplomatic fiind acuzat de spionaj. Între timp, autoritățile nipone au decis să reacționeze, acestea afirmând că arestarea consulului a fost făcută într-un „mod intimidant”.

Consulul japonez Motoki Tatsunori a fost arestat în Rusia, după ce a fost prins „în flagrant”, mai exact ar fi primit informații clasificate secret, în legătură cu urmările sancțiunilor economice asupra economia Rusiei.

Un consul al Japoniei, arestat de autoritățile de la Moscova

Mai mult, FSB a transmis că respectivele informații secrete, ce vizau regiunea Orientului Îndepărtat al Rusiei, dar și cooperarea acestui stat cu o altă țară din zona Asia-Pacific, au fost împărtășite contra unei „recompense în bani”.

Hirokazu Matsuno, cel care este purtătorul de cuvânt al Guvernului Japoniei, a afirmat că autoritățile din Rusia l-au reținut pe consul într-un „mod intimidant”, acesta fiind legat la ochi și imobilizat, de unde derivă „o încălcare clară a Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice”, a spus Matsuno.

„Consulul reținut nu era implicat în nicio activitate ilegală”, a mai spus Matsuno, adăugând că autoritățile de la Tokyo „trebuie să ia măsuri echivalente” și că așteaptă scuze oficiale din partea Rusiei. Tot Matsuno a spus și că Motoki Tatsunori va fi extrădat din Rusia până miercuri, 28 septembrie, conform AFP.

Aliaţii lui Putin, îngrijorați de excesele Kremlinului

Decizia lui Vladimir Putin de a ordona prima mobilizare în Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial a provocat proteste în întreaga ţară şi a dus la plecarea în masă a bărbaților încorporabili, provocând ambuteiaje la frontiere şi epuizarea biletelor de avion.

Şefii celor două Camere ale Parlamentului rus au răspuns duminică la o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare militară din Rusia, cerând oficialilor regionali să ţină situaţia sub control şi să rezolve rapid excesele care au alimentat furia publică după anunțul lui Vladimir Putin cu privire la mobilizarea bărbaților ruși apți pentru război.

Vladimir Putin, la un pas de a rămâne singur după ordinul de mobilizare

Cei doi lideri parlamentari, ambii apropiați lui Putin, şi-au exprimat public furia faţă de modul în care se desfăşoară campania de mobilizare. Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului Federaţiei, Camera superioară a parlamentului rus, a declarat că are cunoştinţă de rapoarte și că au fost chemaţi bărbaţi care nu sunt eligibili pentru recrutare: „Astfel de excese sunt total inacceptabile. Şi cred că este absolut corect că acestea provoacă o reacţie puternică în societate”, a spus ea într-o postare pe Telegram.

Într-un mesaj direct adresat guvernatorilor regionali din Rusia – care, potrivit acesteia, poartă întreaga responsabilitate pentru punerea în aplicare a apelului – ea a scris: „Asiguraţi-vă că punerea în aplicare a mobilizării parţiale se realizează în deplină şi absolută conformitate cu criteriile stabilite. Fără nicio greşeală”.

Aliaţii lui Putin, îngrijoraţi de „excesele” mobilizării

Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, şi-a exprimat și el îngrijorarea printr-o postare: „Se primesc plângeri. Dacă se face o greşeală, aceasta trebuie corectată. Autorităţile de la toate nivelurile trebuie să îşi înţeleagă responsabilităţile”, a scris acesta.

Oficialii de la Moscova susţin că încă 300.000 de ruşi vor fi înrolaţi în campania de mobilizare. Kremlinul a negat de două ori că intenţionează să recruteze mai mult de un milion de persoane, în urma a două relatări separate din presa rusă independentă.

#dușman #Japonia #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Copiii din Moldova lucrează, în medie, aproximativ 10 ore pe săptămână, chiar dacă aproape toți merg la școală. Datele Biroului Național de Statistică, colectate în perioada 14 aprilie – 14 iulie 2025, arată că munca face parte din rutina zilnică a majorității minorilor.

În total, cercetarea a analizat 414 mii de copii cu vârste între 5 și 17 ani. Dintre aceștia, aproape 388 de mii, adică 93,8%, sunt implicați în diferite activități – de la ajutor în gospodărie până la muncă în agricultură sau voluntariat. În același timp, 97,2% dintre copii merg la școală, iar 9 din 10 reușesc să îmbine studiile cu munca.

Cea mai mare parte a activităților ține de viața de zi cu zi în familie. Aproximativ 93% dintre copii ajută la treburile casnice, iar o treime participă la lucrări agricole sau produc bunuri pentru consumul propriu.

Munca plătită este rară și apare la doar 1,6% dintre copii, în special în rândul adolescenților. Nu toate aceste activități sunt însă inofensive. Aproximativ 64,6 mii de copii, adică unul din șase, se află în situația de „muncă a copiilor”, ceea ce înseamnă că activitățile pe care le fac pot fi prea solicitante sau nepotrivite vârstei. Dintre aceștia, circa 15,6 mii sunt implicați în forme de muncă periculoasă, iar alți aproximativ 13 mii desfășoară treburi casnice în condiții riscante.

Fenomenul este mult mai vizibil în mediul rural, unde peste 21% dintre copii sunt afectați, comparativ cu aproximativ 8% în orașe. De asemenea, băieții sunt mai expuși decât fetele.

Chiar dacă majoritatea copiilor spun că munca nu le afectează școala sau sănătatea, datele arată că pentru zeci de mii dintre ei aceasta depășește limitele considerate sigure. În ultimii ani s-au înregistrat și progrese – mai mulți copii merg la școală, iar ponderea celor implicați în forme grave de muncă a scăzut – însă fenomenul rămâne unul răspândit.