Ioniță: Majorarea salariului minim va influența pozitiv veniturile bugetarilor săraci. Impact minim pentru business

Anterior, salariul minim juca un rol important deoarece foarte mulți agenți economici achitau mult mai mic și orice majorarea creștea veniturile la buget. Practica în rândul agenților economici de a achita un salariu mai mic de 4000 de lei este foarte rară. Un detaliul important este la capitolul cheltuieli. Până în anul 2022 salariul minim pe economie eea obligatoriu doar pentru agenții economici, însă cel mai mare angajator este Guvernul. Or, parte a procesului de negocieri dintre sindicate, și patronat era Executivul și aproba salariul minim în urma negocierilor, dar însuși Guvernul acest salariu nu îl respecta, a comentat economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, s-a luat o decizie extrem de importantă prin majorarea salariului minim. „Majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra bugetarilor și are afectează cheltuielile bugetare. „Cel care plătește un salariu mai mic de 3500 este Guvernul. Respectiv a majorat salariul minim deoarece anul acesta sunt foarte puțini și bani și nu poate crește salariul și ca să-i ajute pe cei mai săraci a majorat salariul minim și mai dă și o indemnizație de 3000 de lei pe timp de iarnă. Prin aceste două instrumente Guvernul încearcă să-i ajute pe cei mai săraci bugetari”, a punctat economistul.

„În sectorul real mai degrabă este o excepție decât o regulă unde salariul este nu este mai mic de 3500 de lei. Până în 2017 impactul exista, în condițiile existenței achitării salariului un plic. De atunci, fenomenul a scăzut dramatic. Acest lucru se datorează reducerii poverii fiscale și a înăspririi amenzilor”, a spus Ioniță.

Cabinetul de miniștri a aprobat, ieri, 29 septembrie, prin hotărâre de Guvern, unificarea salariului minim la nivel de țară. Acesta va constitui 3500 de lei pentru un program complet de lucru de 169 de ore și va fi aplicat atât în sectorul bugetar, cât și în cel real.

Prin această unificare, va fi asigurată echitatea salarizării în cele două sectoare de activitate, principiu prevăzut atât de Constituția Republicii Moldova, cât și de obligațiile internaționale asumate de țara noastră.

Salariul minim pe țară a fost stabilit pentru ultima dată în anul 2014, în cuantum de 1000 de lei.

#salriu #angajatori #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.