Ioniță: Majorarea salariului minim va influența pozitiv veniturile bugetarilor săraci. Impact minim pentru business

Anterior, salariul minim juca un rol important deoarece foarte mulți agenți economici achitau mult mai mic și orice majorarea creștea veniturile la buget. Practica în rândul agenților economici de a achita un salariu mai mic de 4000 de lei este foarte rară. Un detaliul important este la capitolul cheltuieli. Până în anul 2022 salariul minim pe economie eea obligatoriu doar pentru agenții economici, însă cel mai mare angajator este Guvernul. Or, parte a procesului de negocieri dintre sindicate, și patronat era Executivul și aproba salariul minim în urma negocierilor, dar însuși Guvernul acest salariu nu îl respecta, a comentat economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, s-a luat o decizie extrem de importantă prin majorarea salariului minim. „Majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra bugetarilor și are afectează cheltuielile bugetare. „Cel care plătește un salariu mai mic de 3500 este Guvernul. Respectiv a majorat salariul minim deoarece anul acesta sunt foarte puțini și bani și nu poate crește salariul și ca să-i ajute pe cei mai săraci a majorat salariul minim și mai dă și o indemnizație de 3000 de lei pe timp de iarnă. Prin aceste două instrumente Guvernul încearcă să-i ajute pe cei mai săraci bugetari”, a punctat economistul.

„În sectorul real mai degrabă este o excepție decât o regulă unde salariul este nu este mai mic de 3500 de lei. Până în 2017 impactul exista, în condițiile existenței achitării salariului un plic. De atunci, fenomenul a scăzut dramatic. Acest lucru se datorează reducerii poverii fiscale și a înăspririi amenzilor”, a spus Ioniță.

Cabinetul de miniștri a aprobat, ieri, 29 septembrie, prin hotărâre de Guvern, unificarea salariului minim la nivel de țară. Acesta va constitui 3500 de lei pentru un program complet de lucru de 169 de ore și va fi aplicat atât în sectorul bugetar, cât și în cel real.

Prin această unificare, va fi asigurată echitatea salarizării în cele două sectoare de activitate, principiu prevăzut atât de Constituția Republicii Moldova, cât și de obligațiile internaționale asumate de țara noastră.

Salariul minim pe țară a fost stabilit pentru ultima dată în anul 2014, în cuantum de 1000 de lei.

#salriu #angajatori #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.