Petrolul va curge gârlă pentru prietenul lui Putin. Sancțiunile impuse de occident nu-l vor afecta

Ungaria a anunţat miercuri că a reuşit ca Uniunea Europeană să nu impună un preţ plafonat pentru petrolul transportat prin oleoducte şi ca energia nucleară să nu fie inclusă în sancţiunile europene privind Rusia, relatează agenţia EFE.

„S-a obţinut ca mecanismul de plafonare a preţului petrolului să nu se aplice în cazul petrolului transportat prin oleoducte şi nici pe cale maritimă în situaţie de urgenţă”, a declarat ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, citat într-un comunicat al ministerului pe care îl conduce.

„Asta înseamnă că sancţiunile aprobate de Bruxelles nu pun în pericol aprovizionarea cu petrol a Ungariei”, a spus el.

Deja, de marţi seara, şeful diplomaţiei ungare anunţase, după o reuniune a Consiliului Reprezentanţilor Permanenţi ai UE, la Bruxelles, „succesul” Guvernului său de a bloca o parte din noile sancţiuni ce se vor aplica Moscovei.

În special problema nucleară este importantă pentru Budapesta, deoarece Guvernul intenţionează să dezvolte unica centrală nucleară, de la Paks, cu un credit rus acordat în 2014.

Premierul maghiar, ultranaţionalistul Viktor Orban, este considerat cel mai bun aliat comunitar al Moscovei şi se opune sancţiunilor contra Rusiei, deşi a acceptat cele şase pachete de măsuri punitive adoptate până acum de cele 27 de state membre, a mai scris agenția de presă EFE.

Se aşteaptă ca UE să abordeze miercuri, la o reuniune la Praga, posibilitatea de a stabili un preţ plafonat pentru petrolul importat din Rusia, după ce ţările din G7 s-au pronunţat în favoarea acestei măsuri.

Ungaria a anunţat, de asemenea, că a stabilit cu compania rusă Gazprom o prelungire a plăţii pentru gazele pe care le cumpără. Deşi nu se cunosc detaliile acestui acord, presa economică locală, precum Portfolio.hu, estimează că este vorba despre o prorogare de „câteva luni” a plăţii.

Ungaria este una dintre ţările europene care depind cel mai mult de resursele de energie din Rusia, de unde cumpără 85% din gazele pe care le consumă şi 60% din petrol

Ungaria se află într-o situație delicată, în contextul în care Uniunea Europeană are de gând să blocheze banii europeni din cauza problemelor cu care țara se confruntă, când vine vorba de statul de drept. Viktor Orban rămâne ferm pe poziție, în ciuda numărului mare de maghiari care nu îl mai vor în fruntea Guvernului.

#Orban #sanctiuni #occident

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).