FMI ar trebui să emită noi rezerve de urgență pentru a sprijini țările afectate de criză

Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să emită 650 miliarde de dolari în noi rezerve de urgenţă pentru a ajuta statele membre să facă faţă crizelor din domeniile sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie, se arată într-o scrisoare adresată joi Board-ului FMI de 140 de grupuri din societatea civilă din întreaga lume, transmite Reuters.

În iulie, oficialii FMI anunţau că o nouă emisiune de Drepturi Speciale de Tragere (DST), moneda de rezervă creată de Fondul Monetar Internaţional, este printre opţiunile menite să ajute ţările care se confruntă cu efectele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, dar nu au existat discuţii active pe acest subiect.

Luna trecută, Banca Mondială avertiza asupra sporirii riscurilor unei recesiuni globale ca rezultat al războiului, iar miercuri a atras atenţia că aproape 600 milioane de persoane încă vor trăi în sărăcie extremă, cu un venit de doar 2,15 dolari pe zi, până în 2030, scrie Agerpres.

Solicitarea grupurilor din societatea civilă pentru a doua alocare majoră de DST în doar un an vine în contextul în care oficialii globali din finanţe se întâlnesc la Washington pentru reuniunile anuale ale FMI şi Băncii Mondiale.

În ultimele luni au apărut solicitări similare din partea parlamentarilor şi a grupurilor de afaceri, deşi criticii spun că o nouă emisiune de DST ar face ca Rusia să obţină capital suplimentar, ţinând cont că rămâne membru FMI.

În august 2121, FMI a creat şi a emis ţărilor membre Drepturile Speciale de Tragere în valoare de aproximativ 650 miliarde de dolari, pentru a sprijini redresarea lor în urma pandemiei, dar statele sărace au cerut mai multe fonduri din cauza inflaţiei ridicate şi a crizei datoriilor.

Peste 100 de ţări au folosit din primul an alocarea DST, susţin grupurile din societatea civilă, şi au nevoie de fonduri suplimentare deoarece sunt afectate de crizele din domeniul sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie.

#rezerve de urgenta #criză #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.