FMI ar trebui să emită noi rezerve de urgență pentru a sprijini țările afectate de criză

Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să emită 650 miliarde de dolari în noi rezerve de urgenţă pentru a ajuta statele membre să facă faţă crizelor din domeniile sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie, se arată într-o scrisoare adresată joi Board-ului FMI de 140 de grupuri din societatea civilă din întreaga lume, transmite Reuters.

În iulie, oficialii FMI anunţau că o nouă emisiune de Drepturi Speciale de Tragere (DST), moneda de rezervă creată de Fondul Monetar Internaţional, este printre opţiunile menite să ajute ţările care se confruntă cu efectele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, dar nu au existat discuţii active pe acest subiect.

Luna trecută, Banca Mondială avertiza asupra sporirii riscurilor unei recesiuni globale ca rezultat al războiului, iar miercuri a atras atenţia că aproape 600 milioane de persoane încă vor trăi în sărăcie extremă, cu un venit de doar 2,15 dolari pe zi, până în 2030, scrie Agerpres.

Solicitarea grupurilor din societatea civilă pentru a doua alocare majoră de DST în doar un an vine în contextul în care oficialii globali din finanţe se întâlnesc la Washington pentru reuniunile anuale ale FMI şi Băncii Mondiale.

În ultimele luni au apărut solicitări similare din partea parlamentarilor şi a grupurilor de afaceri, deşi criticii spun că o nouă emisiune de DST ar face ca Rusia să obţină capital suplimentar, ţinând cont că rămâne membru FMI.

În august 2121, FMI a creat şi a emis ţărilor membre Drepturile Speciale de Tragere în valoare de aproximativ 650 miliarde de dolari, pentru a sprijini redresarea lor în urma pandemiei, dar statele sărace au cerut mai multe fonduri din cauza inflaţiei ridicate şi a crizei datoriilor.

Peste 100 de ţări au folosit din primul an alocarea DST, susţin grupurile din societatea civilă, şi au nevoie de fonduri suplimentare deoarece sunt afectate de crizele din domeniul sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie.

#rezerve de urgenta #criză #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.