Chiriile și locuințele din Europa devin tot mai scumpe. Cum au evoluat prețurile în august

Preţurile locuinţelor şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE şi-au continuat creşterea în trimestrul doi din 2022, urcând cu 9,9% şi, respectiv, 1,7%, comparativ cu perioada similară din 2021, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Între 2010 şi trimestrul doi din 2011, preţurile locuinţelor şi chiriile în UE au urmat căi similare, dar după trimestrul doi din 2011 au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul doi din 2022, preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil.

După un declin sever între trimestrul doi din 2011 şi primul trimestru din 2013, preţurile locuinţelor au rămas mai mult sau mai puţin stabile în perioada 2013 – 2014. Apoi, a fost o creştere rapidă la începutul lui 2015, iar de atunci preţurile locuinţelor au crescut într-un ritm mai rapid decât chiriile.

Din 2010 până în trimestrul doi din 2022, chiriile au crescut cu 18%, iar preţurile locuinţelor cu 48%. Preţurile locuinţelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Luxemburg, Cehia, Letonia, Lituania şi Austria.

Când comparăm trimestrul doi din 2022 cu 2010, preţurile locuinţelor au urcat mai mult decât chiriile în 19 state membre UE.

Preţurile locuinţelor s-au majorat în 24 de state membre UE şi au scăzut în trei, cel mai semnificativ avans fiind în Estonia (196%), Ungaria (168%) şi Luxemburg (135%), Letonia (131%), Lituania şi Cehia (ambele cu 130%) şi Austria (121%). Scăderi au fost observate în Grecia (minus 23%), Italia (minus 8%) şi Cipru (minus 6%).

Când comparăm trimestrul doi din 2022 cu 2010 în privinţa chiriilor, preţurile au crescut în 25 state membre UE şi au scăzut în două: Grecia (minus 24%) şi Cipru (minus 0,2%). Cea mai semnificativă expansiune a fost în Estonia (214%), Lituania (139%) şi Irlanda (82%).

#scumpire #chirie #pret #locuinta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prima jumătate a anului 2026, transportul feroviar de pasageri a scăzut puternic, în timp ce volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a crescut. Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-iunie, trenurile au transportat 66,5 mii de pasageri, cu 63,1% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor s-a redus cu 35,5%, până la 11,6 milioane de pasageri-kilometri. În același timp, pe cale ferată au fost transportate 1,26 milioane de tone de mărfuri, cu 23,2% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 30,8%, până la 260,7 milioane de tone-kilometri.

Transportul rutier a transportat în primele șase luni 55,9 milioane de pasageri, cu 0,9% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a scăzut cu 3,3%, până la 1,466 miliarde de pasageri-kilometri. Din total, 50,3 milioane de pasageri au călătorit în trafic local, municipal și raional, 4,6 milioane în trafic interraional, iar 1 milion în trafic internațional. La mărfuri, transportul rutier a ajuns la 8,86 milioane de tone, cu 20,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Parcursul mărfurilor a crescut cu 13%, până la 2,551 miliarde de tone-kilometri.

Transportul aerian a deservit 827 de mii de pasageri, cu 1,3% mai puțin decât în prima jumătate a anului trecut. Parcursul acestora a crescut însă cu 3,1%, până la 1,487 miliarde de pasageri-kilometri. La mărfuri, transportul aerian a înregistrat o scădere de 53,6%, până la aproximativ 200 de tone, iar parcursul mărfurilor s-a redus cu 57%.

Transportul electric, reprezentat de troleibuze, a transportat 111 milioane de pasageri, cu 3,1% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a crescut tot cu 3,1%, până la 340,6 milioane de pasageri-kilometri.

Transportul fluvial a transportat cu 26,6% mai puțini pasageri decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar parcursul acestora a scăzut în aceeași proporție. La mărfuri, volumul transportat a fost de 48,3 mii de tone, cu 31% mai puțin, iar parcursul mărfurilor s-a redus tot cu 31%.

Per total, în ianuarie-iunie 2026, transportul public a deservit 167,9 milioane de pasageri, cu 2,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor a constituit 3,306 miliarde de pasageri-kilometri, în scădere cu 0,1%. Întreprinderile de transport au transportat 10,17 milioane de tone de mărfuri, cu 20,6% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 14,4%, până la 2,811 miliarde de tone-kilometri.