Franța se așteaptă la o creștere a producției de vin

07 Oct. 2022, 18:01
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Oct. 2022, 18:01 // Actual //  MD Bani

Producţia de vin a Franţei ar urma să urce până la 44,6 milioane de hectolitri în acest an, cu 18% mai mult decât producţia afectată de îngheţ din 2021, a anunţat vineri Ministerul francez al Agriculturii, în condiţiile în care culesul viei a început mai devreme în acest an din cauza secetei şi se apropie de sfârşit, informează Reuters.

Cifra avansată vineri de Ministerul Agriculturii de la Paris este peste estimările anterioare de 44 milioane de hectolitri şi cu 4% peste media din ultimii cinci ani.

Un hectolitru este echivalent cu 100 de litri sau aproximativ 133 de sticle standard de vin.

Potrivit Ministerului francez al Agriculturii, culesul viilor în regiunea Champagne s-a încheiat cu aproximativ 12 zile mai repede decât media din ultimii 10 ani iar producţia totală este aşteptată să se dubleze, comparativ cu cea de anul trecut, graţie unor condiţii meteo favorabile.

În regiunea Bordeaux, unde culesul viilor s-a încheiat la finele lunii septembrie, producţia de vin este prognozată să fie cu 5% sub media multianuală, din cauza secetei care a afectat creşterea strugurilor, la care s-au adăugat frigul din primăvară şi căderile de grindină din luna iunie, care au afectat unele plantaţii.

Regiunea Alsacia din estul Franţei precum şi regiunile din sud-vestul Franţei au fost şi ele afectate de o secetă prelungită, astfel că producţia lor de vin este prognozată să fie cu 11%, respectiv 21% sub mediile multianuale.

Vinul este cel mai important produs agricol al Franţei şi în mod normal Franţa, Spania şi Italia concurează pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vin.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.