Putin, păcălit ca la alba-neagra. Cine l-a lăsat cu ochii în soare pe Țarul de la Kremlin

Vladimir Putin se pregătea încă din 2013 pentru un război la scară largă cu NATO. Președintele rus fost indus în eroare de producătorii de arme pentru că voiau să îi facă pe plac. Astfel, liderul de la Kremlin a ajuns să creadă că arsenalul Rusiei era egal sau chiar îl depășea pe cel al SUA.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a vizitat în septembrie 2013 fabrica de puști Kalaşnikov. El a inspectat armamentul de acolo, inclusiv noua puşcă AK-12. Această armă a intrat în producție din 2018. Imaginile cu cantitatea imensă de arme poate sugera doar că țarul de la Kremlin se pregătea pentru un război de anvergură cu NATO în Europa de Est încă din 2013.

Putin poate fi văzut, în finalul filmării, când inspectează soldații ruși echipați cu vestă antiglonț cu inserții ceramice și cu un modul GPS în loc de epoleți. În același timp, comandantul de brigadă era dotat cu o tabletă digitală pe care putea vedea poziția fiecărui soldat. În acest context, Putin chiar credea că Rusia dispunea de armament și de artilerie care să se compare cu cel al Statelor Unite.

Soldații ruși nu au primit armele pe care Vladimir Putin le-a inspectat

Cu toate acestea, de când armata rusă a început războiul din Ucraina, niciun soldat rus nu a fost trimis pe front echipat cu astfel de arme sau cu echipamente high-tech. Inclusiv vestele anti-glonț sau sisteme cu vedere în infraroșu pe timp de noapte au lipsit în acest război. Mai mult decât atât, majoritatea soldaţilor ruşi au luptat în aceleași condiții precare precum au luptat soldații sovietici în Afganistan în anii 1980 sau pe Frontul de Est pe durata celui de-al Doilea Război Mondial

Într-o altă filmare din 2017 apare echipamentul unui soldat rus al viitorului. Acesta era echipat cu vestă antiglonţ, de la Institutul Central Ştiinţific de Cercetare pentru Inginerie a Mașinilor de Precizie. Institutul face parte din corporația de stat Rostech. Echipamentul a putut fi observat la expoziția „Rusia se concentrează pe Viitor”, organizată în Sala Centrală de Expoziții Manezh din Moscova.

Cu toate acestea, la cinci ani de la acel eveniment se poate observa ca Federaţia Rusă nu dispune de niciun soldat rus de infanterie astfel echipat. Mai mult decât atât, Moscova a pierdut 60.000 de militari în Ucraina după șapte luni de război, armata rusă fiind împotmolită. Forțele ruse nu au reușit nici să ocupe pe deplin teritoriile vizate de Putin din regiunea Donbass, informează Mediafax.

#NATO #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat oficial demararea lucrărilor de pregătire a terenului pentru construcția unui nou segment de cale ferată în zona Văleni, raionul Cahul. Declarația a fost făcută la fața locului, unde oficialul a menționat că lucrările sunt în grafic și se desfășoară în baza proiectului aprobat.

„La sfârșitul lunii februarie vorbeam aici despre analizările de sol pentru acest viitor proiect. Astăzi suntem în faza pregătirii terenului pentru construcția efectivă a unui segment de 500 de metri de cale ferată, cu finanțare asigurată din bugetul de stat și din fondurile Guvernului Republicii Moldova pentru Căile Ferate”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Vladimir Bolea, la finalizarea lucrărilor, veniturile Căii Ferate din Moldova (CFM) ar urma să crească cu peste 56 de milioane de lei anual, datorită transferului estimat de 300.000 de tone de marfă de pe drumurile publice către transportul feroviar.

„Este un pas important pentru descongestionarea traficului rutier, dar mai ales pentru eficiența economică și ecologică a sectorului transporturilor din Republica Moldova”, a adăugat Bolea.

Segmentul nou face parte dintr-un plan mai amplu de revitalizare a infrastructurii feroviare, în contextul semnării la 14 aprilie 2025 a unui Memorandum de Înțelegere între România și Republica Moldova, care prevede redeschiderea circulației feroviare pe tronsonul Cantemir–Fălciu, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea regională și fluxurile comerciale transfrontaliere.

Ultimele date statistice relevă că în primul trimestru al anului, volumul de mărfuri transportate pe calea ferată a scăzut cu 15,7%, în timp ce parcursul mărfurilor (tone-kilometri) s-a prăbușit cu 29,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Transportul feroviar deține în prezent o pondere de 13,4% în structura totală a mărfurilor transportate în Moldova, semnificând un sector important, dar în dificultate.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii se ridică la peste 100 de milioane de lei.