UPDATE 12.09: În Hotărârea nr. 54 din 29 aprilie 2021, Comisia naționale pentru sănătate publică face trimitere la Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19), Versiunea 2. Astfel, planul respectiv indică Măsurile generale recomandate în dependență de nivelurile de alertă, dar și alte măsuri în contextul pandemic. În luarea viitoarelor decizii, comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică vor ține cont de Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19), scrie Realitatea.md.

Nivelul 4 Alertă

Măsuri de restricție și izolare la domiciliu
Școli închise (e-learning)
Interzicerea adunărilor în masă
Prestarea serviciilor esențiale (vitale)
Servicii de asistență medicale ajustate și doar cele esențiale
Interzicerea vizitelor neesențiale la unitățile de interes public (bancă, poștă, etc.)

Nivelul 3 Alertă cu cod portocaliu

Limitarea călătoriilor neesențiale în afara casei
Școli deschise cu măsuri de siguranță
Întruniri în masă în numar limtat de persoane (de ex. înmormântări)
Servicii de asistență medicale ajustate (de exemplu, telemedicină, îngrijire esențială, îngrijire cronică)

Nivelul 2 Alertă cu cod galben

Se poate călători în afara casei cu măsuri de siguranță
Școli deschise cu măsuri de siguranță
Întruniri în masa până la 50 persoane, cu măsuri de siguranță
Întreprinderi deschise cu respectarea măsurilor de sănătate publică la locul de muncă (de exemplu, dezinfectant, distanțare)
Servicii de asistență medicale planificate

Nivelul 1 – Situație favorabilă

Se poate călători în afara casei cu măsuri de siguranță
Școlile deschise cu măsuri de siguranță
Întruniri în masă cu măsuri de siguranță
Întreprinderi deschise cu măsuri de siguranță (de exemplu, distanțare, dezinfectare)
Servicii de asistență medicale complete

În cadrul organizării adunărilor în masă în condiția gradului de alertă cu cod galben sau portocaliu:

Se admite organizarea evenimentelor/întrunirilor în masă cu caracter unic, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică și cu întocmirea obligatorie de către organizatori a listei de evidență epidemiologică a evenimentului, după modelul (nume, prenume, IDNP, număr de telefon, adresă email, adresă de domiciliu), cu excepția spațiilor care sunt în adiacentul instituțiilor publice, de învățământ, spitalelor sau altor locuri cu risc sporit de infecție.
Purtarea măștii de protecție obligatori de către fiecare persoană.
Respectarea distanță socială de 1-1,5 m între persoane cu desemnarea supervizorilor.
Trierea participanților, termometria, neadmiterea persoanelor cu simptome de infecții respiratorie.
Asigurarea cu dezinfectanți pe perioada desfășurării.

Știrea inițială 09:11 Începând cu data de 29 aprilie, Comisia naționale pentru sănătate publică admite organizarea şi desfăşurarea evenimentelor festive, cu caracter unic, în unităţile de alimentaţie publică, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică şi a Instrucţiunii privind prevenirea infecţiei COVID-19 la desfăşurarea evenimentelor festive în unităţile de alimentaţie publică.

În Hotărărea nr. 54 din 29 aprilie 2021, autoritățile fac trimitere la un alt document, Hotărârea nr. 30 din 11 septembrie 2020 prin care a fost aprobat Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19).

În Hotărârea nr. 30 din 11 septembrie 2020, este precizat că: se admite organizarea întrunirilor în masă cu caracter unic, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică şi cu întocmirea obligatorie de către organizatori a listei de evidenţă epidemiologică a evenimentului, după modelul (nume, prenume, IDNP, număr de telefon, adresă email, adresă de domiciliu). întrunirile nu pot fi organizate în adiacentul instituţiilor publice, de învăţământ, spitalelor sau altor locuri cu risc sporit de infecţie.

Tot în acest context, autoritățile permit organizarea întrunirilor/reunirilor în grup, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică şi a Instrucţiunii privind prevenirea infecţiei COVID-19, conform Anexei nr. 1 la Hotărîrea nr. 21 din 24 iulie 2020 a Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică.

Aspectele respective se regăsesc și în Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19).

Realitatea.md amintește că, joi, 29 aprilie 2021, Comisia naționale pentru sănătate publică a stabilit noi reguli în contextul pandemic. Astfel, Comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică au mandatat să instituie stare de urgență în sănătate publică la nivel local în situația în care incidența cazurilor trece de 100 de infectări la 100 de mii de cetățeni.

#hotarare #cumetrii #nunti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.