UPDATE 12.09: În Hotărârea nr. 54 din 29 aprilie 2021, Comisia naționale pentru sănătate publică face trimitere la Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19), Versiunea 2. Astfel, planul respectiv indică Măsurile generale recomandate în dependență de nivelurile de alertă, dar și alte măsuri în contextul pandemic. În luarea viitoarelor decizii, comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică vor ține cont de Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19), scrie Realitatea.md.

Nivelul 4 Alertă

Măsuri de restricție și izolare la domiciliu
Școli închise (e-learning)
Interzicerea adunărilor în masă
Prestarea serviciilor esențiale (vitale)
Servicii de asistență medicale ajustate și doar cele esențiale
Interzicerea vizitelor neesențiale la unitățile de interes public (bancă, poștă, etc.)

Nivelul 3 Alertă cu cod portocaliu

Limitarea călătoriilor neesențiale în afara casei
Școli deschise cu măsuri de siguranță
Întruniri în masă în numar limtat de persoane (de ex. înmormântări)
Servicii de asistență medicale ajustate (de exemplu, telemedicină, îngrijire esențială, îngrijire cronică)

Nivelul 2 Alertă cu cod galben

Se poate călători în afara casei cu măsuri de siguranță
Școli deschise cu măsuri de siguranță
Întruniri în masa până la 50 persoane, cu măsuri de siguranță
Întreprinderi deschise cu respectarea măsurilor de sănătate publică la locul de muncă (de exemplu, dezinfectant, distanțare)
Servicii de asistență medicale planificate

Nivelul 1 – Situație favorabilă

Se poate călători în afara casei cu măsuri de siguranță
Școlile deschise cu măsuri de siguranță
Întruniri în masă cu măsuri de siguranță
Întreprinderi deschise cu măsuri de siguranță (de exemplu, distanțare, dezinfectare)
Servicii de asistență medicale complete

În cadrul organizării adunărilor în masă în condiția gradului de alertă cu cod galben sau portocaliu:

Se admite organizarea evenimentelor/întrunirilor în masă cu caracter unic, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică și cu întocmirea obligatorie de către organizatori a listei de evidență epidemiologică a evenimentului, după modelul (nume, prenume, IDNP, număr de telefon, adresă email, adresă de domiciliu), cu excepția spațiilor care sunt în adiacentul instituțiilor publice, de învățământ, spitalelor sau altor locuri cu risc sporit de infecție.
Purtarea măștii de protecție obligatori de către fiecare persoană.
Respectarea distanță socială de 1-1,5 m între persoane cu desemnarea supervizorilor.
Trierea participanților, termometria, neadmiterea persoanelor cu simptome de infecții respiratorie.
Asigurarea cu dezinfectanți pe perioada desfășurării.

Știrea inițială 09:11 Începând cu data de 29 aprilie, Comisia naționale pentru sănătate publică admite organizarea şi desfăşurarea evenimentelor festive, cu caracter unic, în unităţile de alimentaţie publică, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică şi a Instrucţiunii privind prevenirea infecţiei COVID-19 la desfăşurarea evenimentelor festive în unităţile de alimentaţie publică.

În Hotărărea nr. 54 din 29 aprilie 2021, autoritățile fac trimitere la un alt document, Hotărârea nr. 30 din 11 septembrie 2020 prin care a fost aprobat Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19).

În Hotărârea nr. 30 din 11 septembrie 2020, este precizat că: se admite organizarea întrunirilor în masă cu caracter unic, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică şi cu întocmirea obligatorie de către organizatori a listei de evidenţă epidemiologică a evenimentului, după modelul (nume, prenume, IDNP, număr de telefon, adresă email, adresă de domiciliu). întrunirile nu pot fi organizate în adiacentul instituţiilor publice, de învăţământ, spitalelor sau altor locuri cu risc sporit de infecţie.

Tot în acest context, autoritățile permit organizarea întrunirilor/reunirilor în grup, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică şi a Instrucţiunii privind prevenirea infecţiei COVID-19, conform Anexei nr. 1 la Hotărîrea nr. 21 din 24 iulie 2020 a Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică.

Aspectele respective se regăsesc și în Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19).

Realitatea.md amintește că, joi, 29 aprilie 2021, Comisia naționale pentru sănătate publică a stabilit noi reguli în contextul pandemic. Astfel, Comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică au mandatat să instituie stare de urgență în sănătate publică la nivel local în situația în care incidența cazurilor trece de 100 de infectări la 100 de mii de cetățeni.

#hotarare #cumetrii #nunti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.