UPDATE 12.09: În Hotărârea nr. 54 din 29 aprilie 2021, Comisia naționale pentru sănătate publică face trimitere la Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19), Versiunea 2. Astfel, planul respectiv indică Măsurile generale recomandate în dependență de nivelurile de alertă, dar și alte măsuri în contextul pandemic. În luarea viitoarelor decizii, comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică vor ține cont de Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19), scrie Realitatea.md.

Nivelul 4 Alertă

Măsuri de restricție și izolare la domiciliu
Școli închise (e-learning)
Interzicerea adunărilor în masă
Prestarea serviciilor esențiale (vitale)
Servicii de asistență medicale ajustate și doar cele esențiale
Interzicerea vizitelor neesențiale la unitățile de interes public (bancă, poștă, etc.)

Nivelul 3 Alertă cu cod portocaliu

Limitarea călătoriilor neesențiale în afara casei
Școli deschise cu măsuri de siguranță
Întruniri în masă în numar limtat de persoane (de ex. înmormântări)
Servicii de asistență medicale ajustate (de exemplu, telemedicină, îngrijire esențială, îngrijire cronică)

Nivelul 2 Alertă cu cod galben

Se poate călători în afara casei cu măsuri de siguranță
Școli deschise cu măsuri de siguranță
Întruniri în masa până la 50 persoane, cu măsuri de siguranță
Întreprinderi deschise cu respectarea măsurilor de sănătate publică la locul de muncă (de exemplu, dezinfectant, distanțare)
Servicii de asistență medicale planificate

Nivelul 1 – Situație favorabilă

Se poate călători în afara casei cu măsuri de siguranță
Școlile deschise cu măsuri de siguranță
Întruniri în masă cu măsuri de siguranță
Întreprinderi deschise cu măsuri de siguranță (de exemplu, distanțare, dezinfectare)
Servicii de asistență medicale complete

În cadrul organizării adunărilor în masă în condiția gradului de alertă cu cod galben sau portocaliu:

Se admite organizarea evenimentelor/întrunirilor în masă cu caracter unic, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică și cu întocmirea obligatorie de către organizatori a listei de evidență epidemiologică a evenimentului, după modelul (nume, prenume, IDNP, număr de telefon, adresă email, adresă de domiciliu), cu excepția spațiilor care sunt în adiacentul instituțiilor publice, de învățământ, spitalelor sau altor locuri cu risc sporit de infecție.
Purtarea măștii de protecție obligatori de către fiecare persoană.
Respectarea distanță socială de 1-1,5 m între persoane cu desemnarea supervizorilor.
Trierea participanților, termometria, neadmiterea persoanelor cu simptome de infecții respiratorie.
Asigurarea cu dezinfectanți pe perioada desfășurării.

Știrea inițială 09:11 Începând cu data de 29 aprilie, Comisia naționale pentru sănătate publică admite organizarea şi desfăşurarea evenimentelor festive, cu caracter unic, în unităţile de alimentaţie publică, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică şi a Instrucţiunii privind prevenirea infecţiei COVID-19 la desfăşurarea evenimentelor festive în unităţile de alimentaţie publică.

În Hotărărea nr. 54 din 29 aprilie 2021, autoritățile fac trimitere la un alt document, Hotărârea nr. 30 din 11 septembrie 2020 prin care a fost aprobat Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19).

În Hotărârea nr. 30 din 11 septembrie 2020, este precizat că: se admite organizarea întrunirilor în masă cu caracter unic, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică şi cu întocmirea obligatorie de către organizatori a listei de evidenţă epidemiologică a evenimentului, după modelul (nume, prenume, IDNP, număr de telefon, adresă email, adresă de domiciliu). întrunirile nu pot fi organizate în adiacentul instituţiilor publice, de învăţământ, spitalelor sau altor locuri cu risc sporit de infecţie.

Tot în acest context, autoritățile permit organizarea întrunirilor/reunirilor în grup, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică şi a Instrucţiunii privind prevenirea infecţiei COVID-19, conform Anexei nr. 1 la Hotărîrea nr. 21 din 24 iulie 2020 a Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică.

Aspectele respective se regăsesc și în Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19).

Realitatea.md amintește că, joi, 29 aprilie 2021, Comisia naționale pentru sănătate publică a stabilit noi reguli în contextul pandemic. Astfel, Comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică au mandatat să instituie stare de urgență în sănătate publică la nivel local în situația în care incidența cazurilor trece de 100 de infectări la 100 de mii de cetățeni.

#hotarare #cumetrii #nunti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.