Cu linia frontului spartă de şi cu podul lovit, dictatorul Rusiei rade de pe faţa pământului oraşele Ucrainei

Oamenii din marile oraşe ale Ucrainei, printre care şi capitala Kiev, s-au trezit cu zeci de rachete trase de Rusia în zonele civile – sunt morţi şi răniţi, oameni care mergeau la serviciu.

Atrocitaţi de felul acesta s-au mai întâmplat în istorie l După ce România, în cel de-al doilea război mondial, a părăsit tabăra germană, Bucureştiul a fost bombardat fără milă de aviaţia germană.

Aviaţia americană şi cea britanică au ras de pe faţa pământului Dresda şi au năruit Berlinul, dar se credea că o astfel de epocă a apus.

În total, armata rusă a lansat 83 de rachete către Ucraina, după ce ucrainenii au lovit „podul lui Putin” care leagă Crimeea de Rusia.
Luni, pe timp de zi, la o oră în care oamenii mergeau la lucru, forţele armate ruse ale lui Vladimir Putin au atacat cu rachete de croazieră marile oraşe din Ucraina, inclusiv capitala Kiev. Bombardamentul, inclusiv asupra civililor, vine ca răzbunare la lovirea podului Kerci, despre care ruşii spun că a fost un „atac terorist” ucrainean. Ucraina nu şi-a asumat în mod oficial atacul asupra podului care leagă Federaţia Rusă de Crimeea, dar oficialii ucraineni au sugerat că ei ar fi fost în spatele atacului. De asemenea, răspunsul Rusiei vine după ce, în urmă cu mai bine de o lună, ucrainenii au pornit o ofensivă de succes în estul şi sudul Ucrainei, în teritoriile ocupate de ruşi, şi au eliberat puncte strategice, printre care oraşele Izium şi Liman.

În atacul de luni asupra Ucrainei ar fi vorba ce cel puţin 10 victime civile, potrivit poliţiei ucrainene. Atacul ar fi fost realizat cu 83 de rachete, dintre care, potrivit forţelor armate ucrainene, 43 ar fi fost doborâte.

Alianţa nord-atlantică a condamnat, luni, atacurile „oribile“ ale armatei ruse asupra civililor ucraineni şi a anunţat că va continua susţinerea pentru administraţia de la Kiev, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de Mediafax.

„Am vorbit cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, şi am condamnat atacurile oribile şi generalizate asupra infrastructurii civile din Ucraina“, afirmă secretarul general al alianţei nord-atlantice, Jens Stoltenberg, citat de cotidianul Le Monde.

Dictatorul rus Vladimir Putin a avertizat, luni, Ucraina că va primi o „ripostă dură“ dacă va continua „activităţile teroriste“ pe teritoriul Rusiei, iar fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului pentru Securitate Naţională, a cerut înlăturarea „regimului“ de la Kiev.

„Dacă vor continua tentativele de atacuri teroriste pe teritoriul nostru, Rusia va avea o ripostă dură, adecvată nivelului ameninţărilor“, a declarat Vladimir Putin, conform publicaţiei Die Zeit, cu ocazia reuniunii Consiliului pentru Securitate Naţională.

Fostul preşedinte şi prim-ministru Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului pentru Securitate Naţională, a cerut „destructurarea totală” a puterii politice din Ucraina.

„Primul episod a avut loc deja, vor exista şi altele. Din punctul meu de vedere, obiectivul trebuie să fie destructurarea totală a regimului politic de la Kiev. Statul ucrainean, în configuraţia sa actuală, are un regim politic nazist şi va reprezenta o ameninţare permanentă, directă şi clară pentru Rusia“, a afirmat Dmitri Medvedev, potrivit cotidianului Le Monde.

Şi Uniunea Europeană, prin vocea unui purtător de cuvânt al executivului european, a condamnat bombardarea oraşelor ucrainene, consemnează Mediafax.

„Sunt atacuri barbare şi laşe, care vizează civili nevinovaţi în drum spre muncă şi şcoală în traficul de dimineaţă”, a declarat Peter Stano, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. El a descris loviturile ca fiind o încălcare a dreptului umanitar internaţional şi a declarat că liderii politici şi militari ai Rusiei vor fi traşi la răspundere pentru acestea şi alte crime de război.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

„S-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului de banane, fiind scoase în evidență doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce?” Bloggerul moldovean Eugeniu Luchianiuc este de părerea că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) ar fi ascuns intenționat unele detalii importante în contextul scandalului bananelor cu pesticide depistate în câteva magazine din țară. Acesta a scris pe blogul său despre câteva lucruri stranii, în opinia sa.

„În primul rând, atunci când ANSA face aşa verificări, e obligată să ia trei probe: una o trimite la propriul laborator, a doua se duce la agentul economic, fiind pusă la dispoziţia şoferului camionului, iar a treia ar trebui să rămână la punctul de trecere a frontierei. În caz de ceva, firma trebuie să poată verifica dacă ANSA chiar are dreptate când spune că a depistat nu ştiu ce. Prima stranietate – ANSA nu a dat şoferului contraproba care i se cuvenea firmei. Eu personal am văzut imagini video (pe care, dacă va fi cazul, le voi publica) cum reprezentantul ANSA preia proba sa, dar în lipsa şoferului. Culmea este că reprezentantul ANSA, contrar tuturor prevederilor în vigoare, bagă proba ce se cuvine agentului economic în cutia de unde s-a prelevat proba, pe care o ambalează la loc. De ce a făcut asta? Cred că ar trebui să explice conducerea ANSA.

A doua stranietate – în presă mult s-a scris că agentul economic a semnat o declaraţie pe proprie răspundere că nu va pune în vânzare marfa până ce nu va obţine rezultatul analizei ANSA. Din câte am înţeles, astfel de declaraţii importatorii scriu aproape în fiecare zi la general şi de cele mai multe ori nu se fac nici un fel de controale. Deci, e o rutină. Acum, agentul economic de unde putea să ştie că marfa sa e verificată de ANSA, dacă ANSA, după prelevarea probelor, nu i-a comunicat acest lucru oficial şi nici contraproba nu i-a fost oferită şoferului. De unde avea să ştie că declaraţiile de rutină, de această dată e ceva pe bune? E logic că a pus în vânzare marfa, care e uşor perisabilă şi putea să se piardă.

A treia stranietate – după ce ANSA a anunţat că a depistat bananele contaminate, agentul economic a cerut să i se spună unde e contraproba sa. Când aceasta a fost totuşi depistată în una din lăzi, unde a ascuns-o reprezentantul ANSA, ea a fost trimisă de urgenţă la expertiză la acelaşi laborator ANSA. Şi, surpriză – de data aceasta analiza a arătat că reziduul de pesticide clorpirifos în proba de banane analizată nu depăşeşte limita admisibilă. Deci, bananele care erau infectate, acum pot fi consumate bine mersi. Agentul economic a cerut şi a treia probă, care, conform legii, trebuia să fie la vamă – dar răspunsul ANSA a fost confuz. Să vedem dacă nu se vor întâmpla careva stranietăţi şi cu această a treia probă, la care agentul economic nu are acum acces”, scrie bloggerul.

În același timp, bloggerul Eugeniu Luchianiuc se întreabă următoarele:

„În locul importatorului, văzând aceste stranietăţi, eu aş cere o expertiză independentă, nu făcută de ANSA în condiţii numai de ei ştiute. Şi, încă o mare stranietate – deşi acest agent economic livrează marfă în toate reţelele comerciale din ţară, în prim plan au fost scoase doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce? Cum credeţi?

Sunt multe indicii că s-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului, care e cel mai mare din Moldova pe segmentul său. Şi de asemenea sunt indicii că s-a dorit anume scoaterea în prim plan a două branduri concrete. Oare de ce?”, adaugă acesta.

Recent, ANSA a solicitat retragerea din magazine a unui lot de banane din Ecuador, întrucât acestea ar conține pesticide. S-a aflat că ar fi fost puse pe rafturile de la magazinele Linella.

În replică, rețeaua Moldretail Group S.R.L, proprietara magazinelor Linella, a precizat că nu ține de responsabilitatea sa să verifice limita de pesticide. Conform companiei, importatorul S.R.L „Fruct Expert-Plus”, care a furnizat banalele, este unul dintre cei mai mari din Republica Moldova și lucrează cu mai multe rețele, însă alte magazine nu au for menționate în comunicatul emis de ANSA.