Oamenii din marile oraşe ale Ucrainei, printre care şi capitala Kiev, s-au trezit cu zeci de rachete trase de Rusia în zonele civile – sunt morţi şi răniţi, oameni care mergeau la serviciu.

Atrocitaţi de felul acesta s-au mai întâmplat în istorie l După ce România, în cel de-al doilea război mondial, a părăsit tabăra germană, Bucureştiul a fost bombardat fără milă de aviaţia germană.

Aviaţia americană şi cea britanică au ras de pe faţa pământului Dresda şi au năruit Berlinul, dar se credea că o astfel de epocă a apus.

În total, armata rusă a lansat 83 de rachete către Ucraina, după ce ucrainenii au lovit „podul lui Putin” care leagă Crimeea de Rusia.
Luni, pe timp de zi, la o oră în care oamenii mergeau la lucru, forţele armate ruse ale lui Vladimir Putin au atacat cu rachete de croazieră marile oraşe din Ucraina, inclusiv capitala Kiev. Bombardamentul, inclusiv asupra civililor, vine ca răzbunare la lovirea podului Kerci, despre care ruşii spun că a fost un „atac terorist” ucrainean. Ucraina nu şi-a asumat în mod oficial atacul asupra podului care leagă Federaţia Rusă de Crimeea, dar oficialii ucraineni au sugerat că ei ar fi fost în spatele atacului. De asemenea, răspunsul Rusiei vine după ce, în urmă cu mai bine de o lună, ucrainenii au pornit o ofensivă de succes în estul şi sudul Ucrainei, în teritoriile ocupate de ruşi, şi au eliberat puncte strategice, printre care oraşele Izium şi Liman.

În atacul de luni asupra Ucrainei ar fi vorba ce cel puţin 10 victime civile, potrivit poliţiei ucrainene. Atacul ar fi fost realizat cu 83 de rachete, dintre care, potrivit forţelor armate ucrainene, 43 ar fi fost doborâte.

Alianţa nord-atlantică a condamnat, luni, atacurile „oribile“ ale armatei ruse asupra civililor ucraineni şi a anunţat că va continua susţinerea pentru administraţia de la Kiev, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de Mediafax.

„Am vorbit cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, şi am condamnat atacurile oribile şi generalizate asupra infrastructurii civile din Ucraina“, afirmă secretarul general al alianţei nord-atlantice, Jens Stoltenberg, citat de cotidianul Le Monde.

Dictatorul rus Vladimir Putin a avertizat, luni, Ucraina că va primi o „ripostă dură“ dacă va continua „activităţile teroriste“ pe teritoriul Rusiei, iar fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului pentru Securitate Naţională, a cerut înlăturarea „regimului“ de la Kiev.

„Dacă vor continua tentativele de atacuri teroriste pe teritoriul nostru, Rusia va avea o ripostă dură, adecvată nivelului ameninţărilor“, a declarat Vladimir Putin, conform publicaţiei Die Zeit, cu ocazia reuniunii Consiliului pentru Securitate Naţională.

Fostul preşedinte şi prim-ministru Dmitri Medvedev, în prezent vicepre­şedinte al Consiliului pentru Securitate Naţională, a cerut „destruc­turarea totală” a puterii politice din Ucraina.

„Primul episod a avut loc deja, vor exista şi altele. Din punctul meu de vedere, obiectivul trebuie să fie destructurarea totală a regimului politic de la Kiev. Statul ucrainean, în configuraţia sa actuală, are un regim politic nazist şi va reprezenta o ameninţare permanentă, directă şi clară pentru Rusia“, a afirmat Dmitri Medvedev, potrivit cotidianului Le Monde.

Şi Uniunea Europeană, prin vocea unui purtător de cuvânt al executivului euro­pean, a condamnat bombardarea oraşe­lor ucrainene, consemnează Mediafax.

„Sunt atacuri barbare şi laşe, care vizează civili nevinovaţi în drum spre muncă şi şcoală în traficul de dimineaţă”, a declarat Peter Stano, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. El a descris loviturile ca fiind o încălcare a dreptului umanitar internaţional şi a declarat că liderii politici şi militari ai Rusiei vor fi traşi la răspundere pentru acestea şi alte crime de război.