Hackerii ruși Killnet au atacat aeroporturile din SUA. Care a fost planul oamenilor lui Putin

Cum atacă hackerii ruși Killnet

Grupul a revendicat săptămâna trecută responsabilitatea pentru scoaterea din funcțiune a site-urilor guvernelor statelor americane. Killnet ar fi fost vinovat și pentru blocarea unui site web al Congresului SUA în iulie, dar și pentru atacurile cibernetice asupra unor organizații din Lituania, după ce țara a blocat în iunie transportul de bunuri către enclava rusă Kaliningrad.

Hackerii ruși folosesc serverele de calculatoare cu trafic web fals pentru a le scoate din funcțiune. „Atacurile DDoS sunt favorizate de actori de diferite grade de sofisticare, deoarece au rezultate vizibile, dar aceste incidente sunt de obicei superficiale și de scurtă durată”, a declarat pentru CNN John Hultquist, vicepreședinte la firma de securitate cibernetică Mandiant, deținută de Google. Un purtător de cuvânt al Administrației pentru Securitatea Transporturilor a declarat că agenția monitorizează fiecare mișcare a acestei grupări și că autoritățile au crescut numărul controalelor în aeroporturile vizate.

Încă de la începutul războiului, majoritatea țărilor din UE s-au confruntat cu atacuri cibernetice ale Rusiei sau ale aliaților lui Vladimir Putin.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.