Hackerii ruși Killnet au atacat aeroporturile din SUA. Care a fost planul oamenilor lui Putin

Site-urile unora dintre cele mai mari aeroporturi din SUA au fost blocate de mai mulți hackeri ruși. Aceștia ar fi mari susținători ai Kremlinului și ar fi încercat să șteargă toate informațiile despre viitoarele călătorii.

Mai multe site-uri web ale unor aeroporturi publice, inclusiv site-urile unora dintre cele mai mari aeroporturi din SUA, au fost închise de hackerii ruși. Călătoriile aeriene nu au fost afectate, dar oamenii lui Putin ar fi încercat să blocheze mai multe informații despre anumite curse.

Printre cele 14 site-uri web se numără și cel al aeroportului internațional Hartsfield-Jackson din Atlanta.
Site-ul web al Aeroportului Internațional din Los Angeles a fost blocat, dar responsabilii au reușit să-l deschidă înainte de ora 9:00 a.m., ora Europei de Est.

Grupul de hackeri cunoscut sub numele de Killnet a enumerat mai multe aeroporturi americane ca ținte. Ei au vrut să afecteze mai multe organizații din țările NATO după războiul din Ucraina. Vinovații sunt motivați politic pentru a susține Kremlinul, dar legăturile cu Moscova nu au fost aflate.

Cum atacă hackerii ruși Killnet

Grupul a revendicat săptămâna trecută responsabilitatea pentru scoaterea din funcțiune a site-urilor guvernelor statelor americane. Killnet ar fi fost vinovat și pentru blocarea unui site web al Congresului SUA în iulie, dar și pentru atacurile cibernetice asupra unor organizații din Lituania, după ce țara a blocat în iunie transportul de bunuri către enclava rusă Kaliningrad.

Hackerii ruși folosesc serverele de calculatoare cu trafic web fals pentru a le scoate din funcțiune. „Atacurile DDoS sunt favorizate de actori de diferite grade de sofisticare, deoarece au rezultate vizibile, dar aceste incidente sunt de obicei superficiale și de scurtă durată”, a declarat pentru CNN John Hultquist, vicepreședinte la firma de securitate cibernetică Mandiant, deținută de Google. Un purtător de cuvânt al Administrației pentru Securitatea Transporturilor a declarat că agenția monitorizează fiecare mișcare a acestei grupări și că autoritățile au crescut numărul controalelor în aeroporturile vizate.

Încă de la începutul războiului, majoritatea țărilor din UE s-au confruntat cu atacuri cibernetice ale Rusiei sau ale aliaților lui Vladimir Putin.

#aeroporturi #hackeri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.