Hackerii ruși Killnet au atacat aeroporturile din SUA. Care a fost planul oamenilor lui Putin

Cum atacă hackerii ruși Killnet

Grupul a revendicat săptămâna trecută responsabilitatea pentru scoaterea din funcțiune a site-urilor guvernelor statelor americane. Killnet ar fi fost vinovat și pentru blocarea unui site web al Congresului SUA în iulie, dar și pentru atacurile cibernetice asupra unor organizații din Lituania, după ce țara a blocat în iunie transportul de bunuri către enclava rusă Kaliningrad.

Hackerii ruși folosesc serverele de calculatoare cu trafic web fals pentru a le scoate din funcțiune. „Atacurile DDoS sunt favorizate de actori de diferite grade de sofisticare, deoarece au rezultate vizibile, dar aceste incidente sunt de obicei superficiale și de scurtă durată”, a declarat pentru CNN John Hultquist, vicepreședinte la firma de securitate cibernetică Mandiant, deținută de Google. Un purtător de cuvânt al Administrației pentru Securitatea Transporturilor a declarat că agenția monitorizează fiecare mișcare a acestei grupări și că autoritățile au crescut numărul controalelor în aeroporturile vizate.

Încă de la începutul războiului, majoritatea țărilor din UE s-au confruntat cu atacuri cibernetice ale Rusiei sau ale aliaților lui Vladimir Putin.

Exporturile agro-alimentare ale Republicii Moldova au crescut în 2025, însă tot mai multă materie primă este vândută peste hotare în detrimentul produselor procesate, arată o analiză prezentată de expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit analizei, producția agricolă a crescut cu 13,8% în 2025, după trei ani consecutivi de declin. În același timp, exporturile agro-alimentare au ajuns la 1,8 miliarde de dolari, iar în trimestrul IV au atins 635 de milioane de dolari, cel mai mare nivel trimestrial din istorie.

„Anul 2025 s-a apropiat de nivelul din 2021, considerat cel mai bun an agricol din istoria Republicii Moldova. Dacă tendința continuă, 2026 ar putea depăși recordurile”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Creșterea exporturilor a fost determinată în principal de oleaginoase (+226,3 milioane dolari), fructe și nuci (+39,2 milioane), precum și de lapte și produse lactate (+6,3 milioane).

Totuși, economistul atrage atenția asupra schimbării structurii exporturilor. În 2025, exportul de materie primă agricolă a crescut cu 250 de milioane de dolari, în timp ce exportul de produse alimentare procesate a scăzut cu aproape 243 de milioane de dolari față de 2023.

„Republica Moldova nu trebuie să exporte grăunțe, ci să le folosească pentru a dezvolta sectorul zootehnic. Din aceste cereale putem produce carne, care are o valoare adăugată mult mai mare”, a explicat Ioniță.

Datele mai arată că produsele agro-alimentare au reprezentat 48,6% din totalul exporturilor Moldovei în 2025, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani.

În același timp, pentru prima dată, importurile de produse alimentare au depășit exporturile. Moldova a exportat produse alimentare de 596 milioane de dolari, dar a importat de 797 milioane, rezultând un deficit comercial de circa 201 milioane de dolari.

„Avem materie primă agricolă, dar nu o valorificăm suficient. Ea trebuie procesată în țară pentru a crea valoare adăugată, locuri de muncă și venituri la buget”, a subliniat economistul.

Un alt exemplu al acestei tendințe este scăderea exporturilor de ulei – de la 376 milioane dolari în 2022 la 129 milioane în 2025, în timp ce exportul de semințe oleaginoase a crescut până la 591 milioane de dolari.

„În loc să exportăm produse alimentare sau din zootehnie, exportăm tot mai mult cereale și semințe. Practic, exportul Republicii Moldova s-a ‘primitivizat’”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

#produse alimentare #Cereale #export #Veaceslav Ioniță