Decizia momentului! Spațiul aerian al Republicii Moldova rămâne deschis

10 Oct. 2022, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Oct. 2022, 17:56 // Actual //  bani.md

Spațiul aerian al Republicii Moldova rămâne deschis, potrivit deciziei Autorității Aeronautice Civile. Decizia a fost luată după ce în dimineața zilei de 10 octombrie trei rachete rusești au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova.

„În cadrul autorității au fost examinate și evaluate riscurile de siguranță și securitate pentru aeronavele civile ce operează în spațiul aerian național, fiind adoptate o serie de decizii ce vor asigura diminuarea riscurilor la adresa aeronavelor civile ce efectuează zboruri spre și dinspre Aeroportul Internațional Chișinău”, spune autoritatea în mesajul său.

Totodată, reiteram că Autoritatea Aeronautică Civilă în comun cu Ministerul Apărării și structurile responsabile din țara, monitorizează atent situația și vor interveni cu noi restricții, dacă va fi cazul.

Trei rachete aeriene ruseşti au survolat spaţiul aerian al Republicii Moldova.

Ţintele respective au parcurs următoarele direcţii: localităţile Ciornaia – Moghilev Podolsk (Ucraina) – Rîbniţa – Soroca – Moghilev Podolsk;  Ciornaia – Voronovka (Ucraina) – Rîbniţa – Rudi (Soroca) şi Ciornaia (Ucraina) – s. Popencu (Republica Moldova) – Cineşcăuţi (Floreşti) – în direcţia Ucrainei.

Potrivit Ministerului Apărării, aceste ţinte au fost confirmate, inclusiv de structuri responsabile din Ministerul Apărării Naţionale al României şi al Ucrainei. Totodată, ţintele au fost observate de sistemele de monitorizare ale Întreprinderii de Stat pentru Utilizarea Spaţiului Aerian şi Deservirea Traficului Aerian „MOLDATSA”.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.