(FOTO) Peisaje colorate și timp frumos! Cinci locuri din Moldova pe care să le vizitezi în acest weekend

1. Pădurea Domnească

Pădurea Domnească este o Rezervație Naturală din Republica Moldova ce se întinde pe o suprafață de peste 5700 de hectare dintre care aproape 5000 de hectare sunt acoperite cu păduri. Poarta de acces în rezervație se află în localitatea Moara Domnească, raionul Glodeni, care se află la 150 de km de Chișinău. Pădurea Domnească este unicul loc în care pot fi admirați zimbrii, cele mai masive animale din Europa. De asemenea, vizitatorii vor avea posibilitatea să se relaxeze la umbra stejarilor de 300-400 de ani.

Zimbrăria este cel mai vizitat loc din Pădurea Domnească. Destinația see află la o distanță de circa doi kilometri de la poarta de acces pe teritoriul protejat. Vizita la zimbrărie costă 50 de lei/matur, 30 lei/copil.

Pe teritoriul Pădurii Domnești se găsește și pensiunea „La Fontal”, unde poți rămâne peste noapte.

De asemenea, dacă ajungi la Pădurea Domnească, nu rata șansa să vizitezi muzeul natural „Suta de Movile”.

2. Green Village

Green Village este un complex turistic aflat în satul Roșu, raionul Cahul. Complexul dispune de mai multe căsuțe primitoare. De asemenea, Green Village se mândrește cu o zonă de camping , unde te poți opri cu rulota sau cortul.

Green Village are o locație perfectă: situat pe o terasă ridicată, complexul oferă o priveliște extraordinară pentru a admira apusul soarelui. Iar mica podgorie este perfectă pentru o cină romantică, în stil toscan, la apus de soare.

3. Parcul Țaul

În satul Țaul din raionul Donduşeni se află cel mai mare parc din Moldova. El a fost creat la începutul secolului al XX-lea, împrejurul conacului familiei Pommer. Parcul Țaul are cele mai multe specii de conifere și foioase de origine străină – circa 150 de specii.

Aici puteți admira reședința sătească a boierului Pommer și vă puteți plimba pe aleile și cărările decorate de diverse compoziții florale, copaci.

Blocarea porturilor maritime ale Ucrainei nu a redirecționat automat exporturile de cereale către calea ferată și rutele terestre prin Republica Moldova, România, Polonia sau Ungaria. Dimpotrivă, primele zile ale lunii august au adus una dintre cele mai puternice scăderi ale exporturilor feroviare din ultimii ani.

În primele cinci zile ale lunii august, Ucraina a transportat pe calea ferată pentru export numai 76,3 mii de tone de cereale, cu 73% mai puțin decât în iulie și cu 72,4% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe dintre reprezentanții „Ukrzaliznițea” și participanții pieței agricole, citate de RAIL.insider.

Volumul total al transporturilor de cereale, în toate tipurile de trafic, a constituit 182 de mii de tone, fiind cu 44% mai mic decât nivelul din iulie.

Încărcarea medie zilnică s-a redus aproape la jumătate, de la 51,5 mii de tone în iulie la 26,6 mii de tone în august. Scăderea vine după ce, în luna iulie, volumul cerealelor încărcate în vagoane se diminuase deja cu 40%.

Economistul Iurie Rija explică această evoluție prin rolul pe care îl avea calea ferată în lanțul logistic ucrainean. Trenurile nu reprezentau o alternativă la porturi, ci transportau majoritatea cerealelor chiar către terminalele maritime.

În primul semestru al anului 2026, pe calea ferată au fost transportate 17,453 milioane de tone de cereale, cu 18,4% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Din acest volum, 15,768 milioane de tone au reprezentat transporturi pentru export, iar 91% din marfă era direcționată către porturile maritime.

Astfel, odată cu oprirea transbordării în porturile din regiunea Odesa, aproximativ nouă din zece tone de cereale transportate feroviar și-au pierdut destinația finală.

Rutele occidentale au început să preia volume suplimentare, însă creșterea este prea mică pentru a compensa blocajul maritim. În primele cinci zile ale lunii august, prin punctele feroviare de trecere a frontierei din vestul Ucrainei au fost transportate 35,5 mii de tone de cereale, cu 31% mai mult decât în iulie. În direcția porturilor au mai fost expediate 40,8 mii de tone.

Valerii Tkaciov, reprezentant al „Ukrzaliznițea”, susține că producătorii analizează ce rute își pot permite, deoarece toate variantele alternative sunt foarte costisitoare. Cheltuielile cresc din cauza transbordării la frontiere, transportului suplimentar prin Republica Moldova, România, Polonia sau Ungaria și accesului la terminalele de export.

Nici portul Constanța, indicat frecvent drept principala alternativă la porturile din regiunea Odesa, nu dispune în prezent de suficientă capacitate liberă pentru transbordarea unor volume mari de cereale ucrainene.

„Calea ferată ucraineană nu înlocuia porturile, ci alimenta porturile. Când porturile se blochează, se blochează și o mare parte din fluxul feroviar”, concluzionează Iurie Rija.

Rutele prin Republica Moldova și celelalte state din vest pot absorbi o parte dintre exporturile Ucrainei, dar la costuri mai mari și în volume mult mai mici decât cele care erau procesate prin porturile maritime.