Industria combustibililor nucleari a Rusiei rămâne vizibil neatinsă de sancţiunile europene

15 Oct. 2022, 13:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Oct. 2022, 13:45 // Actual //  bani.md

Industria combustibililor nucleari a Rusiei rămâne vizibil neatinsă de sancţiunile europene la mai bine de şapte luni de la începutul războiului de la Kremlin din Ucraina, spre consternarea oficialilor de la Kiev şi a militanţilor pentru mediu, relatează CNBC.

În pofida a opt runde de sancţiuni, a măsurilor direcţionate împotriva exporturilor de energie şi a solicitărilor din partea Ucrainei de a impune un embargo complet asupra comerţului nuclear, transporturile de combustibil nuclear din Rusia către statele membre ale UE continuă.
Ariadna Rodrigo, managerul UE pentru finanţe durabile la grupul de mediu Greenpeace, a declarat prin telefon pentru CNBC că este ”o nebunie absolută” ca blocul să continue să finanţeze Kremlinul ignorând comerţul cu combustibil nuclear al Rusiei.
”Dacă guvernele UE sunt serioase să oprească războiul, trebuie să taie cordonul ombilical al industriei nucleare europene până la Kremlin şi să se concentreze în schimb pe accelerarea economiilor de energie şi a surselor regenerabile”, a spus Rodrigo.

La prezentarea ultimului pachet de sancţiuni, Comisia Europeană nu a propus să vizeze comerţul cu combustibil nuclear rusesc.

Braţul executiv al UE a vizat anterior petrolul, gazul şi cărbunele ruseşti ca parte a unei strategii mai ample de creştere a presiunii economice asupra Kremlinului.
Ungaria şi Bulgaria s-au opus cel mai mult săptămâna trecută la sancţiunile împotriva uraniului rusesc şi a altor tehnologii nucleare, potrivit Rodrigo.

Comisia a condamnat în repetate rânduri războiul Rusiei în Ucraina, acuzându-l pe preşedintele Vladimir Putin că foloseşte energia ca armă pentru a creşte preţurile mărfurilor şi a semăna incertitudine în blocul celor 27 de ţări.

Moscova neagă acest lucru. Puţinele interdicţii ale UE privind sectorul energiei nucleare din Rusia care sunt în vigoare, cum ar fi interdicţia de acces în port pentru navele sub pavilion rusesc pentru transportul combustibilului nuclear, conţin numeroase lacune, iar militanţii susţin că sunt necesare măsuri mult mai dure pentru a reduce dependenţa blocului de Rusia. servicii nucleare.

Acest sentiment este repetat de Kiev. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la începutul lunii august că a discutat cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, despre necesitatea ca UE să impună sancţiuni industriei nucleare ruse.

”Teroarea nucleară rusă necesită un răspuns mai puternic din partea comunităţii internaţionale – sancţiuni asupra industriei nucleare ruse şi a combustibilului nuclear”, a spus Zelenskyi pe Twitter la acea vreme.

Mai recent, un consilier economic de top al lui Zelenskky a reiterat acest mesaj, spunând că este ”extrem de important să se impună sancţiuni, nu numai petrolului rusesc”.

”Petrol, gaz, uraniu şi cărbune, toate acestea ar trebui interzise. Pentru că folosesc aceşti bani pentru a finanţa acest război”, a declarat Oleg Ustenko la sfârşitul lunii septembrie, potrivit Associated Press.

Ministerul de Externe al Rusiei şi Ambasada Rusiei la Londra nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea CNBC.
Influenţa energetică a Rusiei depăşeşte petrolul şi gazele.

În aprilie, o rezoluţie a Parlamentului European a cerut un embargo ”imediat” asupra importurilor de combustibil nuclear din Rusia şi a îndemnat statele membre să înceteze colaborarea cu gigantul nuclear de stat al Rusiei Rosatom la proiectele existente şi noi.

Dar Rusia este un jucător dominant pe piaţa globală a combustibilului nuclear şi orice mişcare de a distruge dependenţa UE de serviciile sale ar fi probabil departe de a fi lipsită de durere, în special cu Rosatom în centrul dependenţei Europei.

Susţinut de Putin, Rosatom nu numai că domină industria civilă, dar este şi responsabil de arsenalul de arme nucleare al Rusiei şi în prezent supraveghează centrala nucleară Zaporijia, ocupată din Ucraina.
Există 18 reactoare nucleare ruseşti în Europa, în ţări precum Finlanda, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi Cehia. Toate aceste reactoare se bazează pe Rosatom pentru furnizarea de combustibil nuclear şi alte servicii.

Subliniind amploarea influenţei energiei nucleare a Rusiei în unele state membre, chiar dacă atacul Kremlinului în Ucraina continuă, Ungaria a anunţat la sfârşitul lunii august construirea a două noi reactoare nucleare de către Rosatom.

Moscova a furnizat aproape o cincime (19,7%) din importurile de uraniu ale UE anul trecut, potrivit celor mai recente date disponibile de la Agenţia de Aprovizionare Euratom.

Doar Nigerul (24,3%) şi fosta republică sovietică Kazahstan (23%) erau furnizori mai mari de uraniu pentru bloc.

UE a plătit anul trecut aproximativ 210 milioane de euro (203,7 milioane de dolari) pentru a importa uraniu brut din Rusia, conform estimărilor raportate de Investigate Europe, iar alte 245 de milioane de euro au fost plătiţi pentru a importa uraniu din Kazahstan, unde exploatarea combustibilului nuclear este controlată de Rosatom.

”Vorbim despre o sumă serioasă de bani aici”, a declarat Rodrigo de la Greenpeace pentru CNBC, menţionând că aceste estimări au luat în considerare doar importurile de uraniu, iar dependenţa UE acoperă serviciile de-a lungul lanţului de aprovizionare.

Întrebat în ce măsură importurile de uraniu ale Europei din Rusia subminează eforturile sale de a-i încuraja pe ceilalţi să nu mai importe energie rusească, Rodrigo a răspuns: ”Faptul că nu discutăm în mod corespunzător acest lucru arată doar standardele duble ale UE”.

Un purtător de cuvânt al comisiei nu a comentat atunci când a fost contactat de CNBC.

Cât de ”verde” este energia nucleară?
Susţinătorii energiei nucleare susţin că aceasta are potenţialul de a juca un rol major în a ajuta ţările să genereze electricitate, reducând în acelaşi timp emisiile de carbon şi reducând dependenţa lor de combustibilii fosili.

Cu toate acestea, criticii susţin că energia nucleară este o distragere a atenţiei costisitoare şi dăunătoare pentru alternative mai rapide, mai ieftine şi mai curate.

În schimb, grupurile de campanii de mediu susţin că tehnologiile precum cea eoliană şi solară ar trebui să aibă prioritate în trecerea planificată la sursele de energie regenerabilă.
Ca parte a taxonomiei UE – un mecanism care defineşte ce opţiuni de investiţii pot fi considerate ”verzi” – blocul a recunoscut în mod controversat energia nucleară şi gazele, un combustibil fosil, ca fiind sustenabile în anumite circumstanţe.

Austria a lansat luni un proces împotriva UE şi solicită ajutor de la aliaţi pentru a contesta etichetarea energiei nucleare şi a gazelor drept opţiuni de investiţii durabile, considerând-o ”iresponsabilă şi nerezonabilă”.

UE a recunoscut acţiunea în justiţie, dar a spus că nu va comenta fondul cazului.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 09:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 09:55 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău