Criza energetică generată de Putin duce la măsuri disperate. Cum se trăiește în capitala Uniunii Europene

Criza energetică generată în Europa de liderul rus Vladimir Putin se adâncește, iar de frica facturilor, sunt luate tot mai multe măsuri disperate. Chiar și în capitala Uniunii Europene condițiile pentru un trai decent încep să devină limitate.

Criza energetică generată de Putin duce la măsuri disperate. Cum se trăiește în capitala Uniunii Europene

Criza energetică nu se resimte și la Bruxelles, acolo unde până și hotelurile au decis să reducă din consumul zilnic de teama facturilor uriașe ce vor veni. În acest sens, avocata Claudia Postelnicescu a dezvăluit că trebuie să stea învelită într-o plapumă atunci când lucrează, deși e cazată într-un hotel scump din capitala UE.

Criza energetică duce la măsuri drastice

„Sunt într-un hotel scump din Bruxelles, unde nu am căldură și dacă vreau să lucrez trebuie să stau înfășurată în plapumă. Am întrebat la recepție cum pot să dau căldura puțin mai tare și mi s-a răspuns că îmi pot oferi o plapumă în plus. Putin e în toate, deja”, a scris Claudia Postelnicescu pe pagina sa de Facebook.

În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus recent că Uniunea Europeană ar trebui să introducă o plafonare temporară a preţului la gazele naturale până la adoptarea unui nou index al prețurilor.

Această măsură va asigura o mai bună funcționare a pieței energiei.

„Introducerea unei plafonări generale a preţului la gaze este o soluţie temporară până când vom dezvolta un nou index al preţurilor în UE care să asigure o mai bună funcţionare a pieţei, iar Comisia a început să lucreze deja la asta”, a spus Ursula von der Leyen.

Șefa Comisiei Europene a precizat că va da explicații cu privire la această inițiativă într-o scrisoare pe care o va transmite liderilor Uniunii Europene. De asemenea, aceștia urmează să se întâlnească la Praga pentru a lua în discuție introducerea unui sistem comun de achiziție a energiei.

Plan de măsuri pentru prețurile mari la energie și gaze

Și la jumătatea lunii septembrie, Ursula von der Leyen a ieșit cu un plan de măsuri pentru a contracara prețurile mari la energia electrică și la gazele naturale.

Printre principalele măsuri anunțate de șefa Comisie Europene se afla un preț plafonat pentru gazele din Rusia folosite pentru producerea energiei electrice.

De asemenea, s-a propus ca statele să economisească energia într-un mod inteligent, mai ales atunci când se înregistrează un vârf de consum, atunci când prețul este ridicat.

O altă măsură se referea la introducerea unui un plafon pentru prețul gazului rusesc cumpărat de Europa, care influențează prețul energiei electrice.

Nu în ultimul rând, s-a discutat atunci despre redirecționarea unor profituri ale companiilor din energie către suportul acordat de state pentru populație, dar și o eventuală taxă de solidaritate și pentru companiile petroliere.

#Energie #criză #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.