Honda și Sony vor lansa primul automobil dezvoltat împreună în 2026

Oficialii companiei rezultată din colaborarea dintre giganții japonezi Honda și Sony au dezvăluit planurile de intrare pe piață cu primul automobil de serie.

Japonezii de la Honda și Sony ar putea prezenta primul automobil al companiei create prin colaborarea celor două firme – Sony Honda Mobility – într-un timp foarte scurt. Un concept ar putea fi dezvăluit chiar la ediția de anul viitor a Consumer Electronics Show (CES) din Las Vegas.

Până atunci însă, Yasuhide Mizuno, CEO al Sony Honda Mobility, a declarat că prima mașină a companiei va fi produsă în America de Nord, acest continent fiind și prima piață de desfacere. Ulterior, vehiculul electric va fi exportat în Japonia și, cândva, în Europa. Cert este că, în prezent, planurile de lansare în Europa nu au fost încă puse la punct.

Urmând exemplul Tesla și ținând cont de experiența Honda în domeniul comerțului online cu mașini pe piața japoneză, modelul va fi vândut într-un sistem care nu include crearea unei rețele de dealeri. În schimb va exista o rețea de unități service ale cărei detalii nu au fost încă puse la punct.

„Am ales America de Nord pentru că este o piață avansată (n.n. – în domeniul mașinilor electrice). Cred că este o piață în care există o mare putere de cumpărare. Desigur, electrificarea parcului auto variază de la un stat la altul, dar este important să lansăm inițial produsul nostru în zone precum California”, a explicat Yasuhide Mizuno.

Chiar dacă prima uzină care va produce viitorul model electric Sony Honda Mobility se va afla în America de Nord și tot acolo va fi comercializat inițial vehiculul, oficialul nipon nu a exclus extinderea producției în Japonia într-un viitor îndepărtat. Deocamdată însă, japonezii vor putea comanda mașina începând cu prima jumătate a anului 2025.

„Scopul nostru nu este să devenim un producător de mașini obișnuit, ci o nouă companie de mobilitate centrată pe tehnologia software”, a detaliat Mizuno menționând și că nu este țintită o producție de masă ci una axată pe produse cu o valoare adăugată mare.

Conform oficialului, în acest proiect Honda va fi responsabilă cu producția și achizițiile de componente, inclusiv baterii, în timp ce Sony va avea în grijă sistemele bazate pe cloud, cele electronice, echipamentele software și de infotainment ale mașinii, precum și senzorii care asigură o eventuală conducere automată.

Intenția Sony de a intra pe piața mașinilor electrice a devenit sesizabilă încă din 2019, iar prezentarea la ediția din 2020 a Consumer Electronics Show (CES) a primelor detalii despre acum cunoscutul concept Vision-S a adus o așteptată confirmare a zvonurilor. Ulterior, tot la CES, dar în 2022, japonezii au prezentat prototipul Vision-S 02 care a clarificat fără urmă de îndoială direcția urmărită de companie.

Pe 16 iunie, atât Sony cât și Honda au anunțat în același timp semnarea unui parteneriat și crearea companiei Sony Honda Mobility Inc cu sediul la Tokyo. În acest joint-venture cu un capital inițial de 10 miliarde de yeni (70,5 mil. euro) ambele firme fondatoare au participație egală de 50%.

#honda #sony #automobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat