Banca Mondială, despre situaţia din Ucraina: sărăcia a crescut de zece ori din cauza războiului

Atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din oraşele ucrainene aflate departe de linia frontului vor complica situaţia economică a ţării, care a înregistrat deja o creştere de zece ori a sărăciei în acest an, a declarat sâmbătă un înalt oficial al Băncii Mondiale, conform Reuters.

Arup Banerji, directorul regional de ţară al Băncii Mondiale pentru Europa de Est, a declarat că restabilirea rapidă a energiei electrice în Ucraina după atacurile ruseşti pe scară largă de săptămâna aceasta asupra instalaţiilor energetice reflectă eficienţa sistemului de război, însă schimbarea de tactică a Rusiei a ridicat riscurile.

„Dacă acest lucru continuă, perspectivele vor fi mult, mult mai dificile”, a declarat el într-un interviu acordat Reuters. „Pe măsură ce iarna începe să muşte cu adevărat… cu siguranţă până în decembrie sau ianuarie, şi dacă casele nu sunt reparate… ar putea exista un alt val intern de migraţie, de persoane strămutate în interiorul ţării”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna aceasta donatorilor internaţionali că Ucraina are nevoie de aproximativ 55 de miliarde de dolari – 38 de miliarde de dolari pentru a acoperi deficitul bugetar estimat pentru anul viitor şi alte 17 miliarde de dolari pentru a începe să reconstruiască infrastructura critică, inclusiv şcolile, locuinţele şi instalaţiile energetice.

Oficialii ucraineni au subliniat că au nevoie de asistenţă financiară continuă şi previzibilă pentru a menţine guvernul în funcţiune, în timp ce încep reparaţiile critice şi reconstrucţia.

Răspunsul la apelul lui Zelenski – transmis în timpul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii Mondiale – şi la multe alte întâlniri care au avut loc în cursul săptămânii trecute a fost încurajator, a declarat Banerji într-un interviu acordat Reuters.

„Cele mai multe ţări au indicat că vor sprijini financiar Ucraina în următorul an şi, prin urmare, acesta este un rezultat foarte pozitiv”, a spus el. Douăzeci şi cinci la sută din populaţie va trăi în sărăcie până la sfârşitul anului, faţă de puţin peste 2% înainte de război, a spus el, iar numărul ar putea creşte până la 55% până la sfârşitul anului viitor.

Selectarea în unanimitate a ministrului ucrainean de finanţe, Serhiy Marchenko, ca viitor preşedinte prin rotaţie al consiliilor guvernatorilor celor două instituţii în 2023 a fost, de asemenea, o dovadă a sprijinului puternic şi continuu pentru ţara devastată de război, a spus Banerji.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat săptămâna aceasta că partenerii internaţionali ai Ucrainei s-au angajat deja să aloce 35 de miliarde de dolari sub formă de granturi şi împrumuturi pentru Ucraina în 2022, dar că nevoile sale de finanţare vor rămâne „foarte mari” în 2023.

Personalul FMI se va întâlni cu autorităţile ucrainene la Viena săptămâna viitoare pentru a discuta despre planurile bugetare ale Ucrainei şi despre un nou instrument de monitorizare al FMI, care ar trebui să deschidă calea pentru un program complet al FMI atunci când condiţiile vor permite acest lucru, a declarat Georgieva.

Banerji a declarat că Ucraina şi-a redus deja planurile bugetare la minimum, fondurile fiind destinate finanţării salariilor şi pensiilor, cheltuielilor militare şi serviciului datoriei interne.

Bugetul a inclus doar 700 de milioane de dolari pentru cheltuieli de capital, o mică parte din costurile de reconstrucţie de 349 de miliarde de dolari estimate recent de Banca Mondială.

În cazul în care Ucraina nu va reuşi să obţină un sprijin suficient, va trebui fie să tipărească mai mulţi bani, într-un moment în care inflaţia se situează deja în intervalul de 20 de procente, fie să reducă şi mai mult cheltuielile sociale, a spus el.

#razboi #saracie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.