Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Un expert britanic a aflat marea problemă a lui Putin: Acordul tabu al președintelui rus

Un expert britanic a aflat marea problemă a lui Putin: Acordul tabu al președintelui rus

16 Oct. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Oct. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Un expert britanic, care a consultat câțiva analiști din Rusia, a aflat care ar constitui problema cheie cu care se confruntă Vladimir Putin în acest moment al războiului din Ucraina, ce a depășit 7 luni de lupte. ”Acordul anterior dintre Putin și societatea rusă a fost acela de protecție, dar acesta s-a încheiat” și instabilitatea îi va lua locul, susține Konstantin Remciukov, redactor-șef al ziarului Nezavisimaya Gazeta.

Putin este acum sub presiune, din cauza eșecului armatei ruse și el nu știe în prezent care ar fi semnul victoriei din războiul din Ucraina, potrivit BBC News.

Ce gândește și ce planfică Vladimir Putin? Este întrebarea pe care ne-o punem de luni de zile, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Fostul preșdinte al Statelor Unite, George Bush, a spus că l-a privit în ochi pe Putin și ”i-a simțit sufletul”.

SUA și Occidentul au gândit lovitura de grație pentru Putin: I-au blocat ultima mutare

Însă, pentru a intra în mintea liderului de la Kremlin este o sarcină destul de ingrată. Dar este important să încerci. Nu există nicio îndoială că președintele rus este sub presiune, susține jurnalistul Steve Rosenberg de la publicația britanică citată.

Așa-numita ”operațiune militară specială” din Ucraina a mers prost pentru Putin. Ea trebuia să dureze câteva zile, iar acum avem aproape 8 luni de lupte și nu se întrevede un sfârșit.

Kremlinul admite pierderi „semnificative” de trupe; în ultimele săptămâni, armata rusă a pierdut teritoriul din Ucraina pe care îl ocupase anterior. Revenind la starea de spirit a lui Putin. Va crede el că a greșit totul, că decizia lui de a invada a fost o eroare fundamentală? Se pare că nu.

Putin încearcă să evite confruntarea cu Occidentul

„Percepțiile lui Putin conduc întreaga situație în acest conflict. Este liderul autoritar al unei puteri nucleare. Este liderul incontestabil în această țară. Are niște convingeri și percepții puternice care îl înnebunesc. A început să creadă că acest lucru este existențial din punct de vedere al importanței. Nu numai pentru el. Dar pentru viitorul Rusiei”, a spus Konstantin Remciukov, redactor-șef al publicație ruse Nezavisimaya Gazeta.

„Încearcă să evite confruntarea directă cu Occidentul, dar în același timp este pregătit pentru aceasta”, crede veteranul politician liberal Grigori Yavlinski. „Ma tem cel mai mult de posibilitatea unui conflict nuclear. Și, în al doilea rând, îmi este teamă de un război fără sfârșit”. Dar „războiul fără sfârșit” necesită resurse nesfârșite. Este ceva ce Rusia nu pare să aibă la dispozție acum.

La ce se gândește acum Putin? Este planul actual al lui Vladimir Putin de a consolida controlul asupra teritoriului ucrainean pe care pretinde că l-a anexat și apoi de a îngheța conflictul? Sau este hotărât să continue până când întreaga Ucraină va reveni în sfera de influență a Kremlinului?

”Dar, inevitabil, acțiunile domnului Putin din străinătate au consecințe acasă. De-a lungul anilor, Kremlinul a cultivat cu minuțiozitate imaginea lui Putin despre „domnul stabilitate”, încurajând publicul rus să creadă că, atâta timp cât el va fi la conducere, vor fi în siguranță.

Acordul anterior, unul tabu, dintre Putin și societate a fost acela de protecție. Timp de mulți ani, sloganul principal a fost „predictibilitate”. Ce fel de predictibilitate există astăzi? Conceptul s-a terminat. Nimic nu mai este previzibil. Jurnaliştii nu știu dacă vor primi documente de mobilizare, când ajung astăzi acasă”, a spus Remciukov.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.