Stare de urgență în sectorul energetic! 1600 de tone de păcură au ajuns în Republica Moldova

Agenția Rezerve Materiale a MAI (ARM) anunță că a recepționat cea de-a patra tranșă de 1.600 tone păcură, din cele 14.500 tone contractate de către Agenție.

„În perioada imediat următoare, vor fi recepționate încă 8.200 tone, ceea ce va permite suplinirea cantității până la 100% și constituie o rezervă substanțială pentru a asigura necesitățile cetățenilor pe perioada lunilor octombrie și noiembrie. Păcura va fi utilizată de către centralele de termoficare pentru producerea energiei electrice și căldurii”, se mai spune în mesajul Ministerului de Interne.

ARM are un grafic stabilit de suplinire a rezervelor, iar la moment activitățile sunt desfășurate în ritm mai dinamic și mai rapid, decât este stabilit în grafic. Agenția Rezerve Materiale a MAI, va depune și în continuare toate eforturile necesare pentru completarea rezervelor de stat.

În scopul asigurării necesarului de păcură pentru perioada rece a anului, la ultima ședință din 16 septembrie Comisia pentru Situații Excepționale a decis că, SA „Termoelectrica” va achiziționa, prin negocieri directe, și va semna contracte de vânzare-cumpărare a păcurii, în cantitate de până la 190 mii tone, după aprobarea prealabilă în cadrul consiliului societății. Achiziția efectuată de Termoelectrica va fi scutită de plata taxei pe valoarea adăugată, a accizei și a taxei vamale, pe o perioadă ce nu va depăși 31 mai 2023. Transportul cantității de păcură procurate va fi asigurat, în regim prioritar, de ÎS „Calea Ferată din Moldova”, în limita efectivului disponibil de cisterne și locomotive.

Pentru a ieși din iarnă, Republica Moldova are nevoie de circa 320 mii de tone de păcură.

#rezervă #păcură #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.