Giganții din economia Republicii Moldova! Au adunat venituri de milioane de euro

SEE Top 100 a realizat un clasament al companiilor din Republica Moldova cu cele mai mari venituri în anul 2021.

Astfel, potrivit clasamentului, pe primul loc cu cele mai mari venituri se află Moldovagaz cu venituri de 321,2 milioane de euro cu 48,6% față de 2020), Agrifloris-Nord – 293,2 milioane de euro Moldretail Group (Linella) – 286 milioane de euro cu 28,5%.

Lukoil-Moldova – 285,5 milioane de euro (+36,5%) și Rompetrol Moldova – 223,4 milioane de euro (+25,4%), Loteria Națională a Moldovei – 213 milioane de euro (creștere de 8,6 ori), Premier Energy – 205,2 milioane de euro (+1,7%), Orange Moldova – 145,8 milioane de euro (+4,7%), Termoelectrica – 136,9 milioane de euro (+31,5%), Metro Cash & Carry Moldova – 126,4 milioane de euro (+16,1%).

În același timp, 8 din cele mai profitabile 10 companii din Moldova au înregistrat profit net în 2021, iar 2 au înregistrat pierderi. Astfel, pierderi au fost înregistrate de Moldovagaz – 9,1 milioane de lei (pierderile companiei în 2020 s-au ridicat la 32 milioane de euro) și Agrofloris – Nord – 8,6 milioane de euro (față de pierderi de 3,8 milioane de euro cu un an înainte). Cel mai mare profit net a fost înregistrat de Orange Moldova – 17,3 milioane de euro (-10,8%) și Moldretail Group – 13,2 milioane de euro (creștere de 1,6 ori față de anul precedent).

Din punct de vedere al profitului net, topul este urmat de: Termoelectrica – 8,5 milioane de euro (pierderi de 0,2 milioane de euro față de anul trecut), Loteria Națională a Moldovei – 5 milioane de euro (față de pierderi de 0,5 milioane de euro), Lukoil – Moldova – 2,9 milioane de euro (-42%), Premier Energy – 2 milioane de euro (-33,3%), Rompetrol Moldova – 0,5 milioane de euro (-53,3%).

#companii #economie #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, susține că asupra platformei de mesagerie ar putea fi declanșată o campanie coordonată de discreditare, orchestrată prin intermediul presei și al rețelelor sociale. Într-o postare publicată pe canalul său oficial, Durov a prezentat mai multe exemple recente care, în opinia sa, indică o tentativă organizată de a submina încrederea publicului în Telegram.

Primul caz menționat este o știre falsă privind presupusa retragere a Telegram de pe piața rusă. Durov explică faptul că informația a apărut inițial într-o publicație satirică, dar ulterior a fost preluată de canale „serioase” fără a menționa contextul umoristic. „A trebuit chiar să adăugăm etichete de dezmințire sub aceste postări”, a spus el.

Un alt exemplu invocat este controversa legată de presupusa blocare a unor canale OSINT (de informații din surse deschise) din motive politice. Potrivit lui Durov, aceste canale au fost suspendate temporar de algoritmi automați pentru publicarea de date cu caracter personal, dar au fost deblocate rapid. Totuși, unele publicații au continuat să relateze subiectul fără a preciza acest lucru.

Al treilea caz este legat de un „pseudo-investigație” despre presupuse vulnerabilități ale IP-urilor folosite de Telegram. „Deși mai mulți experți independenți au demontat complet afirmațiile tehnice, demontările nu au primit nici pe departe aceeași atenție mediatică”, a subliniat Durov.

În concluzie, el a reiterat că Telegram luptă de peste 12 ani pentru confidențialitatea utilizatorilor și accesul liber la informație – motive pentru care ar deveni adesea ținta unor presiuni mediatice. „Este posibil să nu avem de-a face cu simple greșeli jurnalistice, ci cu o campanie de discreditare bine pusă la punct. Fiți vigilenți!”, a avertizat fondatorul.

Declarațiile lui Durov vin pe fundalul intensificării discuțiilor din Rusia privind controlul mai strict asupra aplicațiilor de mesagerie. Președintele Comisiei pentru politică informațională din Duma de Stat, Serghei Boiațki, a declarat recent că Telegram și WhatsApp ar putea intra sub incidența unor sancțiuni mai dure din cauza refuzului de a localiza datele utilizatorilor și de a elimina conținutul interzis de legislația rusă. Măsurile ar urma să fie aplicate după lansarea unei platforme digitale interne.