Autorităţile din Danemarca au încheiat ancheta privind exploziile la Nord Stream. Ce au descoperit

18 Oct. 2022, 14:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Oct. 2022, 14:55 // Actual //  MD Bani

Avariile de pe gazoductele Nord Stream au fost cauzate de „explozii puternice”, a anunţat marţi poliţia din Copenhaga, potrivit Sky News.

O anchetă privind avariile la cele două gazoducte Nord Stream din Marea Baltică arată că scurgerile au fost cauzate de „explozii puternice”, a stabilit Poliţia daneză.

Ancheta va continua fiind gestionată în comun de Poliţia din Copenhaga şi de Serviciul de Securitate şi Informaţii din Danemarca, scrie ZF.

„Este încă prea devreme pentru a spune ceva despre cadrul în care se va desfăşura cooperarea internaţională cu Suedia şi Germania, deoarece depinde de mai mulţi actori”, se arată într-un comunicat.

Ultimele informaţii au venit la o zi după ce anchetatorii germani au constatat că avariile au fost cauzate de sabotaj, o concluzie similară celei din Suedia. Cu toate acestea, ancheta Berlinului nu a putut lega în mod clar sabotajul de o singură sursă. Cea mai vehiculată variantă este că Rusia a fost în spatele exploziilor.

La sfârşitul lunii trecute, au fost localizate patru scurgeri pe gazoductele Nord Stream care merg din Rusia în Germania. Două dintre acestea se află în zona economică exclusivă a Suediei, iar celelalte în Danemarca.

Experţii au stabilit că, probabil, au fost atacuri premeditate cu explozibili subacvatici. Aceştia cred că minele ar fi putut fi coborâte în apă cu ajutorul unor plase, aruncate din ambarcaţiuni sau plasate lângă conducte cu o dronă subacvatică.

24 Sept. 2026, 15:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 15:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sancționarea grupului petrolier rus Lukoil și interzicerea activității companiei în domenii considerate strategice pentru securitatea statului au schimbat semnificativ piața achizițiilor publice de carburanți din Republica Moldova. Mai multe companii și-au dublat sau chiar triplat în 2026 valoarea contractelor obținute de la instituțiile statului, arată o analiză realizată de Ziarul de Gardă.

În 2025, „Lukoil-Moldova” obținuse contracte publice de aproximativ 268 de milioane de lei, de trei ori mai mult decât celelalte mari rețele de benzinării luate împreună. În primele opt luni din 2026, compania nu a mai semnat niciun contract cu statul.

Principalul beneficiar al redistribuirii pieței este „Avante”, care a ajuns pe primul loc cu un singur contract de 146 de milioane de lei, încheiat cu Î.M. „Parcul Urban de Autobuze”. În 2025, compania avea contracte publice de doar 658 de mii de lei.

O creștere puternică a înregistrat și „Vento”. În primele opt luni din 2026, compania a acumulat contracte cu instituțiile statului de peste 130 de milioane de lei, față de circa 53 de milioane de lei în întreg anul 2025. Printre cei mai mari clienți se numără Inspectoratul General al Poliției, Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal.

„Petrom-Moldova” și-a dublat, la rândul său, valoarea contractelor publice, de la circa 22 de milioane de lei în 2025 la peste 46 de milioane de lei în primele opt luni din 2026.

Și „Rompetrol-Moldova”, care înainte de 2025 aproape că dispăruse de pe piața achizițiilor publice, a revenit în forță. Până în septembrie 2026, compania a semnat contracte de circa 41 de milioane de lei. Separat, „Rompetrol Rafinare” SA a obținut două contracte uriașe pentru livrarea combustibilului Jet A1 Aeroportului Internațional Chișinău, în valoare de 563 de milioane și, respectiv, circa 700 de milioane de lei.

Pe piață au avansat și jucători mai mici. „Now Oil Retail” și-a triplat valoarea contractelor publice, până la aproape 18 milioane de lei, iar „Bemol” a revenit la achizițiile statului după mai mulți ani de absență, semnând în 2026 nouă contracte de aproape 4 milioane de lei.

Schimbarea vine după ce, în decembrie 2025, autoritățile au interzis Lukoil să activeze în domenii de interes strategic cu beneficiarii și fondatorii existenți, iar activele companiei de la Aeroportul Internațional Chișinău au revenit ulterior în proprietatea statului.