Autorităţile din Danemarca au încheiat ancheta privind exploziile la Nord Stream. Ce au descoperit

Avariile de pe gazoductele Nord Stream au fost cauzate de „explozii puternice”, a anunţat marţi poliţia din Copenhaga, potrivit Sky News.

O anchetă privind avariile la cele două gazoducte Nord Stream din Marea Baltică arată că scurgerile au fost cauzate de „explozii puternice”, a stabilit Poliţia daneză.

Ancheta va continua fiind gestionată în comun de Poliţia din Copenhaga şi de Serviciul de Securitate şi Informaţii din Danemarca, scrie ZF.

„Este încă prea devreme pentru a spune ceva despre cadrul în care se va desfăşura cooperarea internaţională cu Suedia şi Germania, deoarece depinde de mai mulţi actori”, se arată într-un comunicat.

Ultimele informaţii au venit la o zi după ce anchetatorii germani au constatat că avariile au fost cauzate de sabotaj, o concluzie similară celei din Suedia. Cu toate acestea, ancheta Berlinului nu a putut lega în mod clar sabotajul de o singură sursă. Cea mai vehiculată variantă este că Rusia a fost în spatele exploziilor.

La sfârşitul lunii trecute, au fost localizate patru scurgeri pe gazoductele Nord Stream care merg din Rusia în Germania. Două dintre acestea se află în zona economică exclusivă a Suediei, iar celelalte în Danemarca.

Experţii au stabilit că, probabil, au fost atacuri premeditate cu explozibili subacvatici. Aceştia cred că minele ar fi putut fi coborâte în apă cu ajutorul unor plase, aruncate din ambarcaţiuni sau plasate lângă conducte cu o dronă subacvatică.

#Nord Stream #explozii #gaz #Ancheta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Din 1 aprilie, se va aplica un tarif uniform pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale în Republica Moldova, potrivit unui proiect de hotărâre propus pentru consultări publice și care urmează să fie examinat în ședința din 10 martie a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Documentul prevede stabilirea unor tarife unice pentru distribuția gazelor, diferențiate doar în funcție de nivelul de presiune al rețelei. Astfel, tariful ar urma să fie de 387 lei pentru o mie de metri cubi pentru rețelele de presiune înaltă, 1 410 lei pentru presiune medie și 4 921 lei pentru presiune joasă.

Proiectul introduce și un mecanism de plăți compensatorii de egalizare între operatorii sistemelor de distribuție, pentru ca fiecare companie să își poată recupera veniturile reglementate. Conform metodologiei, valorile pozitive indică sumele pe care operatorii trebuie să le achite în mecanismul de egalizare, iar valorile negative reprezintă compensațiile pe care aceștia le vor primi.

Datele din anexă arată că, pentru distribuția gazelor prin rețele de presiune joasă către consumatorii finali, „Chișinău-gaz” ar urma să achite 2 490 lei pentru fiecare o mie de metri cubi distribuiți, F.P.C. „Lăcătuș” S.R.L. – 3 767 lei, iar Î.C.S. „Nord Gaz – Sîngerei” S.R.L. – 3 357 lei. În același timp, mai mulți operatori ar urma să primească compensații, printre cei cu cele mai mari sume fiind S.R.L. „Faitec-M” cu 6 990 lei pentru o mie de metri cubi, „Cimișlia-gaz”, cu 6 489 lei pentru o mie de metri cubi, „Taraclia-gaz”, cu 5 430 lei, „Ștefan Vodă-gaz”, cu 4 383 lei, „Edineț-gaz”, cu 4 171 lei și „Orhei-gaz”, cu 3 790 lei.

Mecanismul de compensare va fi aplicat pentru 17 operatori ai sistemelor de distribuție, iar fluxurile financiare vor fi gestionate de „Chișinău-gaz”, desemnată drept entitate de reconciliere. Proiectul mai prevede abrogarea hotărârilor prin care au fost stabilite până acum tarife separate pentru operatorii de distribuție.

Anterior, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a explicat structura tarifului final al gazelor: costul de achiziție reprezintă aproximativ 60 la sută din preț, distribuția circa 28 la sută, transportul intern 2 la sută, furnizarea 4 la sută, iar restul sunt devieri tarifare și o marjă de profit.

Hotărârea ar urma să intre în vigoare din 1 aprilie 2026.