Chișinăul, mutare de șah-mat pentru prietenii lui Putin de la Tiraspol! Economii de miliarde din afacerea cu energie

În urma înțelegerilor dintre Chișinău și Tiraspol privind procurarea energiei electrice la un preț mai mic în schimbul autorizației de mediu pentru uzina de la Rîbnița, Republica Moldova a economisit peste un miliard de lei. Declarația a fost făcută de vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, în timpul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru”. Potrivit viceprim-ministrului, scopul Chișinăului nu este de a falimenta întreprinderea, ci de a o determina să activeze în baza legislației Republicii Moldova, scrie realitatea.md.

Potrivit vicepremierului Oleg Serebrian grație deciziilor Comisiei Situații Excepționale de a prelungi autorizația de mediu pentru uzina metalurgică de la Rîbnița, Guvernul a reușit să mențină un tarif la energia electrică rezonabil pentru cetățeni și să facă economii.

„În decursul acestor 4-5 luni datorită faptului că am plătit de două ori mai puțin pentru energie electrică, s-a produs o economie de peste un miliard de lei. Eu merg des în sate, în zona de securitate, nimeni nu mă întreabă nimic despre autorizația de mediu pentru uzina metalurgică de la Rîbnița, dar mă întreabă despre prețul energiei electrice. Asta pentru oameni este mai important. Este important ca prețul la energie într-o situație inflaționistă atât de complicată să fie menținut”, a spus Oleg Serebrian în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

Mai mult, potrivit oficialului, sistarea activității uzinei metalurgice din regiunea transnistreană ar lovi în mii de cetățeni din orașele Rezina și Rîbnița care activează în cadrul întreprinderii.

„Este fals să spunem că această autorizație este eliberată temporar strict în contextul înțelegerilor legate de energia electrică. Sunt mai mulți factori. Este și factorul uman, sunt câteva mii de oameni care lucrează acolo, inclusiv din partea dreaptă a Nistrului. Da, sunt probleme de mediu invocate de multă lume, dar este și foarte multă lume care lucrează la această întreprindere. Asta ar afecta câteva sute bune de familii din acest oraș”, a punctat vicepremierul pentru Reintegrare.

Vicepremierul dă asigurări că managementul uzinei își dorește modernizarea sistemelor de epurare pentru a deveni mai puțin poluantă și urmează să facă investiții în acest sens.

„Pentru noi ținta nu este închiderea uzinei metalurgice de la Rîbnița. Ținta este ca această întreprindere să funcționeze respectând normele ecologice, conformându-se legislației. Într-o discuție pe care am avut-o cu directorul acestei întreprinderi, m-a asigurat că în domeniul mediului vor fi investite câteva milioane pentru instalații foarte performante de epurare”, a mai spus Oleg Serebrian.

#Serebrian #tiraspol #Energie #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.