GALERIE FOTO: Scandalul cimitirelor pline din Roma. Oamenii așteaptă și din ianuarie să-și îngroape 2000 de morți

Revoltă a angajaților de la pompe funebre din Roma declanșată chiar lângă clădirea în care sunt depozitate sute de sicrie, la cimitirul Prima Porta. Oamenii stăteau la coadă în fața biroului administrativ când a izbucnit protestul.

O parte din aceștia se aflau acolo pentru a aduce cadavre pentru înmormântare sau incinerare, iar alții pentru a ridica cenușa vreunui decedat incinerat cu luni în urmă. „Este o situație tragică, rușinoasă”, a spus Maurizio, angajat al unei firme funerare. „Uiti-vă în jur, așteptăm cu toții. Ei dau vina pe coronavirus, dar aceasta este doar o scuză. Așa este în fiecare zi.”

„Spun că nu au spațiu, deci trebuie să așteptăm foarte mult”, a spus Gilberto, un alt angajat, scrie Digi24.ro.

Întins pe 140 de hectare în nordul Romei, Prima Porta este cel mai mare cimitir din Italia. Dar locurile de înmormântare lipsesc, iar crematoriul de aici, singurul din capitala italiană, funcționează la jumătate de capacitate.

Oamenii așteaptă să-și îngroape rudele moarte în ianuarie

Oamenii care au rude moarte încă din ianuarie spun că nici acum nu au fost îngropate sau incinerate, iar casele mortuare de la alte cimitire din oraș sunt în situații similare. Ama, compania municipală care administrează cimitirele, spune că întârzierile au fost agravate de decesele provocate de coronavirus și de reglementările impuse de Ministerul Sănătății din cauza pandemiei, potrivit The Guardian.

Dar, deși Covid-19 a contribuit la creșterea numărului de decese în Roma, cei de la pompe funebre spun că, de fapt, nimeni s-a preocupat să amenajeze mai multe spații de înmormântare. Ei spun că aproximativ 2.000 de trupuri neînsuflețite sunt în casa mortuară de la Prima Porta și „așteaptă” să fie înmormântate sau incinerate.

„Există liste de așteptări chiar mai mari la alte cimitire„, a declarat Gianni Gibellini, președintele EFI, asociația care îi reprezintă pe proprietarii de pompe funebre, care săptămâna trecută a depus o plângere penală în legătură cu haosul înmormântărilor. „Cimitirele Romei sunt degradate, dar înainte de orice, nu au spații de înmormântare. Avem nevoie de mai multe cuptoare de incinerare și parcele de înmormântare pentru a depune urnele persoanelor incinerate și cel mai mult avem nevoie de spațiu pentru a-i îngropa de decedați”.

Într-un clip care surprinde o coadă mare de mașini mortuare cu cadavre în fața biroului administrației Prima Porta, managerul cimitirului este filmat spunându-le celor de la serviciile funerare: „Nu mai există spațiu”.

Ama a spus că face tot posibilul pentru a rezolva situația și că lucrează la crearea a 60.000 de noi parcele funerare în oraș. Compania a amenințat, de asemenea, că îi va da în judecată pentru incitare la proteste pe directorii de la firmele funerare care la începutul acestei luni au depus coroane de flori lângă primărie, în semn de protest.

#cimitire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.