Gavrilița declară război Gazpromului: Vom ataca în judecată compania dacă ne sistează gazele

Premierul Natalia Gavrilița susține că gigantul rus Gazprom va fi atac în judecată în cazul în care compania va sista livrările de metan pentru Republica Moldova.

„Dacă se întrerupe aprovizionarea cu gaze naturale, atunci trebuie să înțelegem că oprirea va avea loc din motive politice, nu comerciale. Și, bineînțeles, vom contesta în instanță dacă se va întâmpla acest lucru”, a spus Gavrilița la postul de televiziune JurnalTV.

În prezent, concernul rus șantajează Chișinăul cu sistarea livrărilor de metan, în condițiile în care autoritățile nu și-au onorat termenul de prezentare a auditului. În același timp, autoritățile afirmă că tergiversarea auditului s-a datorat motivelor obiective de selecție a companiilor. Respectiv raportul de audit va fi gata la sfârșitul lunii ianuarie 2023.

Republica Moldova este în pragul unei crize energetice, în condițiile în care Gazprom a redus de la începutul lunii octombrie livrările de gaz cu 30%. Explicația este că Chișinăul nu și-a onorat obligația de auditare a datoriei istorice de 709 mil. USD. În timp ce autoritățile spun că raportul de audit va fi gata până la sfârșitul lunii ianuarie 2023.

Tariful la gaz pentru consumatorii casnici este de 29,26 lei metru cub, iar autoritățile au anunțat că pe timp de iarnă vor compensa costul metanului în funcție de vulnerabilitatea energetică a fiecărui consumator.

#gavrilita #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.