Motivul pentru care jumătate dintre familiile britanice au ajuns să-și reducă numărul de mese pe zi

Milioane de britanici sar peste mese din cauza creşterii costurilor în Marea Britanie, în special cele pentru alimente care au împins inflaţia la peste 10% luna trecută în ţara, indică un sondaj realizat de Which? publicat joi, notează AFP.

Jumătate din familiile britanice îşi reduc numărul de mese, scrie Which?, potrivit rezultatelor unui sondaj efectuat pe aproximativ 3.000 de persoane.

O proporţie similară spun că le este greu să mănânce sănătos în comparaţie cu perioada dinainte de criză şi optează pentru mâncăruri gata preparate pentru a reduce consumul de gaz sau electricitate.

Circa 80% dintre persoanele chestionate spun că întâmpină dificultăţi financiare. Mulţi se lipsesc în prezent de toate delicatesele pentru a cumpăra doar esenţialul.

Asociaţia britanică pentru protecţia consumatorilor a avertizat miercuri că milioane de gospodării britanice riscă, de asemenea, să ajungă în sărăcie energetică şi, prin urmare, să nu se poată încălzi în mod adecvat în această iarnă, după ce noul ministru de finanţe a scurtat considerabil durata unui plafon la facturile la energie.
Jeremy Hunt a anulat o mare parte din măsurile bugetare anunţate la sfârşitul lui septembrie de predecesorul său Kwasi Kwarteng, combinând sprijin masiv pentru cheltuielile energetice pentru gospodării şi întreprinderi cu reduceri de taxe în toate direcţiile.

Finanţate de datoria aflată în plin val de inflaţie şi necuantificate, acestea au declanşat o furtună pe pieţe.

Jeremy Hunt a redus sprijinul energetic la şase luni faţă de doi ani înainte, în contextul în care preţurile gazelor au crescut de la an la an, mai ales de când Rusia a invadat Ucraina.

La 10,1% anual în septembrie, inflaţia din Marea Britanie este cea mai mare dintre ţările G7 şi la un nivel maxim în ultimii patruzeci de ani.

#mese #costuri #Londra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Restaurantele, cafenelele și pensiunile din Republica Moldova riscă să intre într-o perioadă de scumpiri și dificultăți financiare, odată cu majorarea TVA de la 8% la 12%, prevăzută pentru aprilie 2027. Reprezentanții industriei HoReCa avertizează că povara fiscală suplimentară se va suprapune peste creșterea accelerată a costurilor de funcționare și reducerea consumului, ceea ce ar putea determina unele afaceri să majoreze prețurile, să amâne investițiile sau să reducă personalul.

Olga Calmîș, directorul Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova, susține că situația financiară a operatorilor economici devine tot mai complicată. Potrivit acesteia, numai în anul curent, cheltuielile operaționale au crescut cu aproximativ 25–30%, salariile angajaților s-au majorat cu 10–15%, iar materiile prime alimentare s-au scumpit cu circa 20%.

Aceste majorări au redus marjele de profit ale restaurantelor, într-o perioadă în care clienții devin tot mai atenți la cheltuieli, iar consumul este în scădere.

„Pentru sectorul HoReCa, această modificare fiscală va însemna, în primul rând, o presiune suplimentară, ce va influența direct prețurile, investițiile și sustenabilitatea afacerilor din această industrie”, a declarat Olga Calmîș.

Potrivit reprezentantei industriei, majorarea TVA cu patru puncte procentuale nu poate fi analizată separat de celelalte cheltuieli suportate de antreprenori. Restaurantele și pensiunile plătesc deja mai mult pentru produse alimentare, energie, logistică și forță de muncă, în timp ce posibilitățile de a transfera aceste costuri asupra consumatorilor sunt tot mai limitate.

„În sectorul HoReCa, cu marje reduse, orice creștere fiscală se va simți imediat, atât în profitabilitatea companiilor, cât și în prețul final al consumatorului”, a avertizat Calmîș.

O eventuală majorare a cotei TVA de la 8% la 12% nu înseamnă automat o scumpire cu 4% a serviciilor. Dacă taxa ar fi transferată integral în prețul final, iar prețul fără TVA ar rămâne neschimbat, majorarea pentru consumator ar constitui aproximativ 3,7%. În practică însă, prețurile vor depinde și de evoluția costurilor, concurență și puterea de cumpărare.

Cele mai vulnerabile ar putea fi restaurantele independente, pensiunile agroturistice și afacerile din localitățile mici, care dispun de resurse financiare mai limitate și depind în mare măsură de cererea locală. Pentru unele dintre acestea, noua povară fiscală ar putea însemna reducerea numărului de angajați, amânarea investițiilor sau chiar restrângerea activității.

Presiuni suplimentare ar putea apărea și din sectorul energetic. Olga Calmîș atrage atenția asupra unor accize la gaze și energie, despre care afirmă că ar urma să fie aplicate din aprilie 2027. În condițiile în care restaurantele utilizează cantități importante de energie pentru prepararea alimentelor, refrigerare, încălzire și funcționarea echipamentelor, eventualele costuri suplimentare s-ar reflecta direct în cheltuielile operaționale.

Reprezentanții HoReCa solicită autorităților să însoțească modificările fiscale de măsuri de sprijin pentru investiții, eficiență energetică și modernizarea afacerilor. Printre soluțiile propuse se numără facilitarea accesului la finanțare prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), precum și stimularea reinvestirii profitului.

Totodată, industria cere predictibilitate fiscală pentru o perioadă de cel puțin trei până la cinci ani, astfel încât antreprenorii să își poată planifica investițiile și dezvoltarea afacerilor.

„HoReCa nu are nevoie de privilegii și, în primul rând, de reguli clare, predictibile și, bineînțeles, o politică fiscală care să încurajeze dezvoltarea și nu doar colectarea”, a declarat directoarea asociației.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe îmbunătățirea colectării impozitelor existente decât pe majorarea poverii fiscale asupra companiilor care activează legal.

„Soluția, după noi, ar fi nu majorarea taxelor, ci colectarea cât mai eficientă a acestora”, a subliniat Olga Calmîș.

Majorarea TVA la 12%, prezentată drept măsură prevăzută pentru aprilie 2027, stârnește astfel îngrijorări în industria ospitalității, unde antreprenorii avertizează că orice creștere suplimentară a cheltuielilor ar putea afecta atât prețurile plătite de consumatori, cât și locurile de muncă și investițiile.