Tergiversare demnă de Cartea Recordurilor! 6 km de drum au fost construiți în 7 ani

După 7 ani, șoseaua de ocolire a localității Bahmut a fost dată în exploatare.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declară că: „Așa arată Moldova Europeană. Cu drumuri la standarde europene. Șoseaua de ocolire a orașului Bahmut, construită de la 0, este deja deschisă pentru circulație. Blocată între proceduri birocratice, am reușit ca în scurt timp să grăbim construcția acesteia, iar oamenii să se bucure de călătorii în siguranță”.

Proiectul de construcție a drumului cu o lungime de circa 6 km, parte a drumului național R1 Chişinău – Ungheni – frontiera cu România are 2 benzi de circulație, podețe, un pasaj pietonal subteran și 3 intersecții.

Contractul are o valoare totală de peste 5 milioane de euro, bani alocați Guvernului Republicii Moldova de către Uniunea Europeană cu titlu de grant. Termenul de finalizare a proiectului a fost extins periodic.

Anterior, ASD declara că antreprenorul, compania Rutador urmează să dea în exploatare drumul până la sfârșitul anului 2021.

Compania Rutador a semnat contratul de construcție a drumului de ocolire a localității Bahmut din raionul Călărași acum 5 ani. De fiecare dată motivul invocat pentru tergiversarea lucrărilor a fost condițiile meteo nefavorabile.

Compania Rutador este controlată de Nicolae Maliu (50,00%), Marina Kartashova (25,00%) și Ecaterina Maliu (25,00%).

#bahmut #drum #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.