Tergiversare demnă de Cartea Recordurilor! 6 km de drum au fost construiți în 7 ani

După 7 ani, șoseaua de ocolire a localității Bahmut a fost dată în exploatare.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declară că: „Așa arată Moldova Europeană. Cu drumuri la standarde europene. Șoseaua de ocolire a orașului Bahmut, construită de la 0, este deja deschisă pentru circulație. Blocată între proceduri birocratice, am reușit ca în scurt timp să grăbim construcția acesteia, iar oamenii să se bucure de călătorii în siguranță”.

Proiectul de construcție a drumului cu o lungime de circa 6 km, parte a drumului național R1 Chişinău – Ungheni – frontiera cu România are 2 benzi de circulație, podețe, un pasaj pietonal subteran și 3 intersecții.

Contractul are o valoare totală de peste 5 milioane de euro, bani alocați Guvernului Republicii Moldova de către Uniunea Europeană cu titlu de grant. Termenul de finalizare a proiectului a fost extins periodic.

Anterior, ASD declara că antreprenorul, compania Rutador urmează să dea în exploatare drumul până la sfârșitul anului 2021.

Compania Rutador a semnat contratul de construcție a drumului de ocolire a localității Bahmut din raionul Călărași acum 5 ani. De fiecare dată motivul invocat pentru tergiversarea lucrărilor a fost condițiile meteo nefavorabile.

Compania Rutador este controlată de Nicolae Maliu (50,00%), Marina Kartashova (25,00%) și Ecaterina Maliu (25,00%).

#bahmut #drum #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.