Dolarul american a trecut pragul de 150 de yeni pentru prima dată în ultimii 32 de ani

Moneda japoneză şi-a continuat joi deprecierea în raport cu dolarul american, care a depăşit pragul simbolic de 150 de yeni pentru prima dată după 1990, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul yenului, transmite Reuters.

În jurul orei 7:40 GMT, dolarul american se tranzacţiona pentru 149,92 yeni, după ce anterior a depăşit, pentru scurt timp, pragul de 150 de yeni, un nivel fără precedent atins de moneda japoneză după luna august 1990 pe fondul creşterii diferenţelor între politicile monetare adoptate de Rezerva Federală americană şi Banca Japoniei. În timp ce Fed continuă să majoreze agresiv dobânda de referinţă pentru a controla o inflaţie care a atins cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, Banca Japoniei menţine o politică monetară ultra-relaxată, scrie Agerpres.

Volatilitatea yenului a determinat autorităţile japoneze să intervină pe pieţele valutare luna trecută, pentru prima dată în ultimii 24 de ani, după ce cursul de schimb dolar-yen a ajuns la 145 de yeni pentru un dolar, însă această intervenţie a oferit doar un sprijin de scurtă durată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#yeni #moneda japoneza #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.