Republica Moldova - putere maritimă! Flota aduce venituri de milioane în caznaua statului

Întreprinderea de stat Portul Fluvial Ungheni a înregistrat în primele 9 luni ale anului un profit de peste 6,6 milioane lei, de circa trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Agenției Proprietății Publice.

A crescut atât fluxul de mărfuri transportate prin port, cât și numărul pasagerilor. Datele au fost prezentate de Marina Polasec, administratoarea interimară a ÎS Portul Fluvial Ungheni. În luna mai, prin intermediul portului a fost transportate un volum dublu de mărfuri față de alte luni ale anului. În ultima perioadă au fost transportate în special materiale de construcție, îngrășăminte minerale și cereale. În prezent, întreprinderea fiind antrenată în pregătirea preluării încărcăturilor de lemne din România și a barjelor cu cărbune.

Pentru primele 9 luni ale anului, veniturile sunt de aproximativ 18 milioane de lei, față de 12 milioane în aceeași perioadă a anului trecut. La capitolul profit creșterea este mai substanțială – 6,6 milioane lei față de 2,4 milioane lei.

Republica Moldova a fost plasată în lista neagră a Memorandumului de înțelegere privind controlul statului port, de la Paris fapt care constituie un impediment major în calea apropierii treptate cu UE și imprimă o imagine maritimă nefavorabilă statului nostru pe plan internațional.

În prezent, sub pavilionul Republicii Moldova sunt înregistrate 113 nave maritime or, acum nouă ani numărul acestora se ridica la peste 400 de unități. Numărul mare al navelor maritime înregistrate sub pavilion moldovenesc se datorează taxelor mici. Anual, țara noastră câștigă circa 5 mil. de lei.

În ultimul deceniu, mai multe nave maritime aflate sub pavilion moldovenesc au fost implicate în scandaluri de contrabandă. Ultimul caz a fost explozia de la Beirut când o navă sub pavilion moldovenesc încărcată cu silitră a explodat în port și a provocat numeroase victime. Nava a fost sechestrată pentru datorii.

#flota #port #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.