(VIDEO) Din ce sunt făcute batoanele KitKat? Oamenii vor rămâne surprinși când vor afla

Cu toții iubim un KitKat din când în când, dar se pare că nu mulți dintre noi sunt conștienți de procesul de fabricare a ciocolatei emblematice din interiorul deliciosului înveliș de ciocolată. Tableta de ciocolată Nestlé a fost introdusă pentru prima dată în 1935 și milioane dintre noi au gustat cel puțin odată batonașele.

Dar știai că Nestlé produce faimoasele KitKat? Mulți oameni nu știu și au rămas șocați după ce au descoperit adevărul datorită unui nou videoclip devenit viral pe internet, relatează Daily Star.

Popularul YouTuber Zack D. Films a postat săptămâna trecută un videoclip despre KitKat, intitulat „The Inside Of Kit Kat Are Not What You Think”, în care le-a spus telespectatorilor că napolitana din interiorul ciocolatei este de fapt făcută din alte KitKat-uri aruncate care au fost rupte în timpul procesului de fabricație.

În loc să arunce batoanele inutilizabile, compania le zdrobește și le folosește pentru a face mai multe napolitane – contribuind astfel la reducerea producției de deșeuri a Nestlé.

El a explicat: „Ei (Nestlé) pretind că este doar o napolitană crocantă. Dar ceea ce au folosit de fapt pentru a o face ar putea să vă surprindă. Unele KitKat-uri se rup în timp ce sunt fabricate și, în loc să le arunce, compania le zdrobește și le adaugă zahăr. Asta este ceea ce se află în interiorul batoanelor KitKat – este literalmente KitKat zdrobit.”

Vestea că Nestlé folosește batoane KitKat reciclate pentru a face noi batoane a fost descoperită pentru prima dată în 2015, când compania însăși a confirmat procesul în cadrul documentarului BBC, Inside the Factory.

În cadrul emisiunii, Gregg Wallace a explorat fabrica Nestlé din York, iar angajata Julie Walker a explicat cum se fac napolitanele, în timp ce camerele de filmat o arătau cum scoate batoanele deteriorate de pe banda transportoare și le aruncă într-o găleată albastră.

Când Gregg a întrebat ce se întâmplă cu batoanele pe care le colectează, Julie a spus: „Toate ajung la reprelucrare, unde sunt folosite pentru umpluturile pentru napolitane. Le eliminăm pe cele care nu sunt de un standard bun”.

#kitkat #ciocolate #Nestle

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.