Primul super-radar german TRML-4D a ajuns în Ucraina. Poate urmări 1.500 de ținte pe o rază de 250 de kilometri

Hensoldt, compania germană specializată în producția de senzori, a anunțat că livrează patru dintre radarele sale de înaltă performanță în timp record pentru sistemul de apărare aeriană IRIS-T, care este conceput pentru a consolida capacitatea de apărare a Ucrainei.

Potrivit unui comunicat de presă al Hensoldt, unul dintre radarele TRML-4D a fost deja livrat, urmând ca alte trei radare să fie livrate în câteva luni.

”Situația din Ucraina necesită o acțiune rapidă și decisivă. Datorită unei linii de producție de serie și a angajamentului angajaților noștri, suntem capabili să livrăm astfel de sisteme pentru a proteja populația în cel mai scurt timp posibil”, a spus Thomas Müller, directorul general al Hensoldt, citat de defence-blog.com.

TRML-4D utilizează cea mai recentă tehnologie radar Active Electronically Scanned Array (AESA) cu fascicule multiple formate digital. Acesta este capabil să detecteze, să urmărească și să clasifice diferite tipuri de ținte aeriene, cu accent pe rachete de croazieră și aeronave de mici dimensiuni, rapide și cu zboruri joase și/sau cu manevre joase, precum și pe elicopterele care plutesc.

Acesta asigură detectarea și urmărirea rapidă a aproximativ 1.500 de ținte pe o rază de până la 250 km. În același timp, sunt pe deplin compatibile cu arhitectura integrată de apărare aeriană a NATO.

#radar #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.