România, importuri de vin moldovenesc de peste 26 milioane de dolari în 2021

România este principala țară de desfacere pentru vinurile din Republica Moldova.

Numai anul trecut, țara noastră a importat vin moldovenesc de peste 26 milioane de dolari, vinurile din Republica Moldova ocupând o cotă de piață în România a vinurilor importate de peste 25%, scrie Forbes.ro.

Următoarele două țări în care ajung cele mai mari volume de vin moldovenesc sunt Polonia și Federația Rusă.

Cu o valoare a pieței de vinuri estimată la 169,5 miliarde de dolari în 2021, Republica Moldova exportă producție vitivinicolă în peste 75 de țări din întreaga lume. La o suprafață de 117.000 de hectare, aceasta se situează pe locul 14 în rândul țărilor vinificatoare europene după mărimea podgoriilor.

În 2021, Republica Moldova a exportat, în total, peste 120 milioane de litri, pe piața din România ajungând 10% din volum și însumând o valoare de 26,2 milioane de dolari, în creștere cu 19% față de anul anterior. Reprezentanții Oficiului Național al Viei și Vinului susțin că principalul canal de desfacere pentru vinurile moldovenești este industria de retail, aceasta fiind urmată de magazinele specializate și HoReCa.

„Vinul îmbuteliat, cu acces la publicul larg, este perceput în continuare de consumatorii din România ca fiind potrivit pentru consumul de zi cu zi, în timp ce vinul spumant este văzut ca fiind mai potrivit pentru ocaziile speciale. Consumatorii de vinars, coniac, percep băutura ca fiind una rafinată, potrivită momentelor solitare”,subliniază oficialii ONVV.

În ceea ce privește preferințele de consum ale vinului produs în Republica Moldova, românii preferă, în principal, vinurile liniștite (94%), spumantele (5%), vinurile licoroase și divinurile sau brandy-ul (1%).

Când vine vorba de conținutul de zahăr, românii preferă vinurile semi-dulci, apoi cele demiseci, seci și dulci. În ceea ce privește culoarea, vinul roșu este cel mai des consumat pe piața locală, urmat de cel alb și roze.

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) din Republica Moldova activează pe lângă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și funcționează ca un parteneriat public-privat, fiind gestionat și finanțat în comun, prin Fondul Viei și Vinului, format paritar din contribuțiile sectorului privat și din bugetul de stat.

#vin #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pașapoartele și permisele de conducere ar putea deveni mai scumpe. Un proiect de hotărâre inclus pe ordinea de zi a ședinței Guvernului din 29 iulie prevede majorarea tarifelor pentru eliberarea acestor acte de către Agenția Servicii Publice (ASP).

Taxa pentru un pașaport eliberat în termenul obișnuit va crește de la 650 la 790 de lei. Un pașaport eliberat în 20 de zile lucrătoare va costa 1 190 de lei (față de 980 de lei în prezent), în 10 zile lucrătoare – 1 500 de lei (față de 1 240 de lei), în 5 zile lucrătoare – 1 740 de lei (față de 1.430 de lei), în o zi lucrătoare – 2 050 de lei (față de 1 690 de lei), iar în ziua adresării – 2 530 de lei, comparativ cu 2 080 de lei în prezent. Noile tarife vor intra în vigoare la 30 septembrie 2026, odată cu lansarea noului model de pașaport.

Se vor scumpi și serviciile de eliberare, preschimbare și restabilire a permisului de conducere, inclusiv a celui provizoriu. Tariful pentru eliberarea în termenul obișnuit va crește de la 420 la 440 de lei. Un permis eliberat în 10 zile lucrătoare va costa 880 de lei (față de 760 de lei), în 5 zile lucrătoare – 1 320 de lei (față de 1 100 de lei), în 3 zile lucrătoare – 1 760 de lei (față de 1 440 de lei), în o zi lucrătoare – 2 200 de lei (față de 1 780 de lei), iar în ziua adresării – 2 640 de lei, comparativ cu 2 120 de lei în prezent. Noile tarife vor intra în vigoare după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.

Potrivit autorilor proiectului, majorările sunt necesare din cauza creșterii costurilor de producere a noilor documente. Blanchetele pentru pașapoarte sunt cu 56% mai scumpe decât anterior, iar cele pentru permisele de conducere cu 65%. Totodată, în primul trimestru al anului 2026, numărul serviciilor solicitate a scăzut cu 7%, ceea ce a redus veniturile ASP.