România, importuri de vin moldovenesc de peste 26 milioane de dolari în 2021

România este principala țară de desfacere pentru vinurile din Republica Moldova.

Numai anul trecut, țara noastră a importat vin moldovenesc de peste 26 milioane de dolari, vinurile din Republica Moldova ocupând o cotă de piață în România a vinurilor importate de peste 25%, scrie Forbes.ro.

Următoarele două țări în care ajung cele mai mari volume de vin moldovenesc sunt Polonia și Federația Rusă.

Cu o valoare a pieței de vinuri estimată la 169,5 miliarde de dolari în 2021, Republica Moldova exportă producție vitivinicolă în peste 75 de țări din întreaga lume. La o suprafață de 117.000 de hectare, aceasta se situează pe locul 14 în rândul țărilor vinificatoare europene după mărimea podgoriilor.

În 2021, Republica Moldova a exportat, în total, peste 120 milioane de litri, pe piața din România ajungând 10% din volum și însumând o valoare de 26,2 milioane de dolari, în creștere cu 19% față de anul anterior. Reprezentanții Oficiului Național al Viei și Vinului susțin că principalul canal de desfacere pentru vinurile moldovenești este industria de retail, aceasta fiind urmată de magazinele specializate și HoReCa.

„Vinul îmbuteliat, cu acces la publicul larg, este perceput în continuare de consumatorii din România ca fiind potrivit pentru consumul de zi cu zi, în timp ce vinul spumant este văzut ca fiind mai potrivit pentru ocaziile speciale. Consumatorii de vinars, coniac, percep băutura ca fiind una rafinată, potrivită momentelor solitare”,subliniază oficialii ONVV.

În ceea ce privește preferințele de consum ale vinului produs în Republica Moldova, românii preferă, în principal, vinurile liniștite (94%), spumantele (5%), vinurile licoroase și divinurile sau brandy-ul (1%).

Când vine vorba de conținutul de zahăr, românii preferă vinurile semi-dulci, apoi cele demiseci, seci și dulci. În ceea ce privește culoarea, vinul roșu este cel mai des consumat pe piața locală, urmat de cel alb și roze.

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) din Republica Moldova activează pe lângă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și funcționează ca un parteneriat public-privat, fiind gestionat și finanțat în comun, prin Fondul Viei și Vinului, format paritar din contribuțiile sectorului privat și din bugetul de stat.

#vin #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.