Cu iarna aproape şi criza costurilor de trai în creştere, Marea Britanie şi Germania pregătesc „bănci de căldură“

Scumpirea energiei forţează autorităţile britanice să pună la punct o reţea de „bănci de căldură“ pentru cetăţeni, centre publice unde oamenii pot veni să se încălzească gratuit, scrie Bloomberg.

Cu scumpirea combustibililor făcând facturile la căldură prohibitive pentru mulţi, o reţea de spaţii interioare încălzite cu acces gratuit este în curs de a fi creată de autorităţi locale, de sănătate şi grupuri din societatea civilă în condiţiile în care temperaturile încep să scadă.

FMI anticipează că Marea Britanie ar putea fi afectată mai dur de scumpirea combustibililor decât orice altă ţară din Europa de Vest, în mod semnificativ din cauza unei divergenţe mai mari între gospodăriile cu venituri ridicate şi cele cu venituri scăzute.

Luptându-se deja cu o inflaţie ridicată şi riscul unei recesiuni iminente, mulţi britanici au în faţă o iarnă de frig şi foamete. Chiar şi cu susţinerea de stat, încălzirea ar putea fi un lux pentru mulţi britanici.

În acest context, o reţea ad-hoc de refugii încălzite prinde contur. Unele supermarketuri oferă băuturi calde, în timp ce spaţii publice şi administrate de voluntari ca biblioteci şi centre comunitare, cât şi spaţii mai puţin oficiale, ca băile nefolosite din pub-uri, apar peste tot.

Şi muzeele se pregătesc să acţioneze ca refugii calde pentru cei care nu-şi permit să-şi încălzească casele în lunile de iarnă, notează The Guardian. Se face de asemenea apel la miniştri să furnizeze finanţare nouă de urgenţă pentru ca clădirile publice să poată face faţă unei creşteri puternice a numărului de vizitatori în lunile cele mai reci.

Între timp, cea mai mare reţea de bănci de alimente a ţării a lansat un apel de urgenţă, avertizând că are în faţă cea mai grea iarnă din istorie, din ce în ce mai mulţi oameni riscând să facă foamea în criza costurilor de trai, scrie Reuters.

The Trussell Trust, care susţine o reţea de 1.300 de bănci de alimente, a anunţat că înregistrează o creştere dramatică a numărului celor aflaţi în dificultate. De asemenea, cererea depăşeşte donaţiile pentru prima dată, însemnând că băncile trebuie să cumpere mai multe alimente pe cont propriu, ceea ce nu este sustenabil.

Şi Germania pregăteşte spaţii în care oamenii pot veni să se încălzească gratuit, încă din vară, relatează The Local.

În oraşul Ludwigshafen, un spaţiu utilizat anterior pentru concerte, evenimente sportive şi vaccinare a fost amenajat pentru a servi drept „staţie centrală de încălzire“ pentru public. Şi alte zone, ca Neustadt, Frankenthal şi Landau, pregătesc iniţiative similare.

Şi în Germania, băncile de alimente sunt sub presiune, conform Deutsche Welle.
Aproximativ jumătate dintre acestea şi-au văzut numărul clienţilor dublându-se de anul trecut, iar multe nu mai primesc solicitanţi. Cererea este în creştere, iar donaţiile în scădere.

#Energie #criză #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.