Producătorii de electricitate din Europa au început să folosească din nou gaz

Gazele naturale au devenit atât de ieftine încât unele centrale electrice din Europa au început să folosească din nou acest tip combustibil, transmite Bloomberg.

Pe piaţa pe termen scurt, preţul gazelor naturale a scăzut în contextul în care temperaturile ridicate menţin cererea de gaze la un nivel redus iar depozitele de gaze de pe continent sunt aproape pline, astfel că pentru producătorii de electricitate este mai eficient din punct de vedere al costurilor să utilizeze gaze în loc de cărbune. Aceasta după ce mai multe luni cărbunele a fost cel mai ieftin combustibil iar ţări precum Germania şi Marea Britanie au anunţat prelungirea duratei de funcţionare a termocentralelor pe cărbune, în ideea de a asigura aprovizionarea cu energie în timpul iernii.

Conform datelor furnizate de Asociaţia Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem din Europa (ENTSO-E), marţi producţia de electricitate pe bază de gaze în Germania a atins o medie de 8,4 Gigawaţi, cu 33% peste media din ultimele 30 de zile. De asemenea, în Ţările de Jos, producţia de electricitate pe bază de gaze a fost de 5,9 Gigawaţi, cu 44% peste media lunară, în timp ce producţia de electricitate pe bază de cărbune s-a redus la jumătate, până la 835 de Megawaţi, cel mai mic nivel înregistrat după luna mai.

Preţul gazelor naturale s-a redus la jumătate în cursul acestei luni pe fondul temperaturilor neobişnuit de mari pentru această perioadă a anului, care au întârziat debutul sezonului de furnizare a agentului termic, în timp ce continuarea importurilor mari de gaze lichefiate înseamnă că şi mai mult combustibil este injectat în depozitele de gaze şi aşa aproape pline. În contrast, preţurile la cărbune au scăzut cu doar o cincime în octombrie, astfel că pentru producătorii de electricitate este mai eficient din punct de vedere al costurilor să utilizeze gaze în loc de cărbune.

În paralel scad şi preţurile la electricitate. Pe piaţa din Germania, preţurile pentru energia electrică livrată luna următoare s-au redus cu 2,5%, până la 234 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai scăzut nivel înregistrat după luna iunie.

În condiţiile în care o cantitate mare de gaze ajunge în Europa într-o perioadă în care cererea este la un nivel relativ redus, la un anumit moment traderii ar putea ajunge în situaţia în care vor fi plătiţi pentru a prelua gazele vânzătorilor. Luni, la hub-ul de gaze Title Transfer Facility din Amsterdam, unde se stabilesc cotaţiile de referinţă pentru Europa, preţurile au coborât, pentru scurt timp, în teritoriul negativ.

Desigur, este puţin probabil ca scăderea preţului gazelor să fie un fenomen de durată.

„Gazele lichefiate nu pot fi descărcate în unităţile de stocare pentru că acestea sunt deja pline şi asta scade valoarea gazelor pe termen scurt. Desigur, când se va face frig şi oamenii vor începe să folosească gazele din depozite, cred că preţurile se vor normaliza cu siguranţă”, spune Jean-Paul Harreman, director la EnAppSys.

#electricitate #carbune #gaz #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.