Plahotniuc și Chicu au dus datoria țării la obezitate, dar aruncă săgeți otrăvite împotriva Maiei Sandu

31 Oct. 2022, 12:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Oct. 2022, 12:24 // Actual //  bani.md

Fostul lider PD, Vlad Plahotniuc, care săptămâna trecută a acordat un interviu acuză actuala guvernare că se face vinovată de creșterea datoriei țării. La fel o face și fotul premier Ion Chicu, care operează cu cifre manipulatorii.

Astfel, cifrele Ministerului Finanţelor arată că din ianuarie 2016 şi până în iunie 2019, cât a guvernat oficial PDM şi Plahotniuc, datoria de stat a crescut cu 21 miliarde lei sau cu circa 62%. Şi acest salt are o explicaţie logică: în octombrie 2016, Parlamentul dominat de democraţi a votat Legea nr.235/2016, prin care a devenit datorie de stat suma de 13,34 miliarde lei, restantă la rambursarea creditului de urgenţă acordat în noiembrie 2014 de Banca Naţională, pentru a acoperi gaura de circa un miliard de dolari, formată la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, scrie mold-street.com.

Pentru rambursarea acestei datorii au fost emise obligațiuni de stat pe termen de până la 25 de ani şi în fiecare an de la bugetul de stat se duc pentru aceasta circa 800 milioane lei.

A două perioadă este Guvernul condus de Ion Chicu, fost ministru al Finanţelor în guvernul democrat condus de Pavel Filip. Guvernul Chicu a fost susţinut de socialişti şi de Igor Dodon, dar avea în componenţa sa şi câţiva miniştri democraţi.

Astfel, în anul 2020 se atestă o creştere cu peste 15,3 miliarde lei a datoriei de stat interne şi externe. Este un salt cu peste 29%, doar în decursul a unui an.

Este adevărat că a fost anul pandemiei Covid-19 şi creditorii externi au fost darnici. În plus, Guvernul Chicu s-a împrumutat masiv şi de pe piaţa internă, în special de la băncile locale, majorând datoria internă cu peste 6 miliarde lei.

Datoria putea creşte şi mai tare, dacă era aprobat şi creditul de circa 200 milioane euro de la Guvernul Rusiei.

A treia perioadă este după ce Maia Sandu a devenit preşedinţa ţării, iar Ion Chicu şi-a dat demisia la finele lunii decembrie 2020.

Până în august 2021 interimatul a fost asigurat de ministrul de Externe Aureliu Ciocoi. Nici aici nu putem spune că a fost o guvernare PAS, mai degrabă o coabitare între şefa statului şi rămăşiţele guvernului Chicu. În plus, PAS nu avea o majoritate în Parlament, pentru a vota ceva decisiv.

În prima jumătate a anului 2021, adică până la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, datoria de stat a crescut cu încă 7,76 miliarde lei, inclusiv cinci miliarde lei, din contul creditării de la băncile locale.

Prima este perioada Guvernului condus de Maia Sandu – iunie-noiembrie 2019, când datoria de stat din contra scade cu circa două miliarde lei. Adică avem de fapt o evoluţie inversă afirmaţiilor lui Plahotniuc. Explicaţia este însă simplă: donatorii încă nu reuşiseră să transfere banii, promişi şi negociaţi de către Guvernul Sandu, dar şi faptul că executivul s-a împrumutat mai puţin de pe piaţa internă.

în iulie-august 2021, momentul când echipa PAS a preluat puterea reală în Republica Moldova, adică Parlamentul şi Guvernul, datoria de stat era de circa 75,5 miliarde lei.

De atunci începe a patra perioadă de calcul şi până la finele lunii septembrie 2022, datoria de stat s-a majorat cu aproape 10 miliarde lei sau cu 13%.

Saltul este unul explicabil, dacă luăm în calcul impactul scumpirii de câteva ori a gazelor şi a altor resurse energetice, criza energetică, dar mai ales războiul din Ucraina şi numărul mare de refugiaţi.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală