Bucureștiul, speranța Chișinăului! Maia Sandu: Putem plăti prețul energiei din România

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a declarat într-un interviu pentru G4Media că pentru țara sa este ”o provocare zilnică să asigurăm furnizarea energiei electrice pentru ziua următoare”. Maia Sandu a dat detalii despre discuțiile de la București cu președintele Iohannis și premierul Ciucă, spunând că cei doi i-au dat promis că vor căuta soluții pentru a crește cantitatea de energie furnizată Moldovei.

Întrebată dacă prețul pe care Republica Moldova îl plătește pentru energia electrică din România este suportabil pentru Chișinău, președinta Maia Sandu a spus că ”este un preț pe care îl putem plăti, chiar dacă este puțin mai mare decât ce au plătit consumatorii noștri acum câteva luni, dar este prețul pe care am vrea să să-l plătim și în continuare”.

Am primit o asigurare că România vrea să ne ajute și va căuta toate resursele, toate soluțiile pentru ca să ne ajute. Este foarte, foarte important pentru noi, așa cum am spus și în Parlament, acest ajutor ne va permite să rămânem parte a lumii libere și și acesta este obiectivul nostru.

Noi cumpărăm, dacă nu greșesc, aproape 200 de megawați astăzi din România și ar trebui să mai creștem puțin această cantitate. Probabil această cantitate cumpărate din România reprezintă o treime sau mai mult. Ar trebui să avem această rezervă, să știm că putem să cumpărăm mai mult în situația în care nu reușim să cumpărăm deloc de la Cuciurgan.

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Eugeniu Rusu, a respins acuzațiile lansate de deputatul Ion Chicu la ședința plenară a Parlamentul Republicii Moldova de săptămâna trecută, calificându-le drept false și menite să inducă în eroare opinia publică.

Potrivit lui Eugeniu Rusu, afirmația potrivit căreia AGEPI ar colecta milioane de lei din drepturi de autor prin intermediul organizațiilor de gestiune colectivă este „un fals”. Directorul AGEPI a subliniat că instituția nu colectează bani din drepturi de autor sau drepturi conexe, această prerogativă revenind exclusiv organizațiilor de gestiune colectivă – asociații obștești create de titularii de drepturi pentru a le reprezenta interesele în raport cu utilizatorii.

„AGEPI nu colectează bani pentru dreptul de autor și dreptul conex. Aceste sume sunt administrate de organizațiile de gestiune colectivă, constituite de interpreți, producători de fonograme, videograme, fotografi, pictori și alți titulari de drepturi”, a precizat Eugeniu Rusu.

Directorul AGEPI a respins și afirmația potrivit căreia titularii de drepturi nu ar primi remunerații de ani de zile. Conform actelor de verificare pentru anii 2021–2022, aproximativ 600 de titulari de drepturi au beneficiat anual de remunerații.

De asemenea, șeful AGEPI a calificat drept neadevărată acuzația privind lipsa controalelor asupra activității organizațiilor de gestiune colectivă. Potrivit acestuia, încă din anul 2010, AGEPI efectuează anual controale, iar actele de control sunt publice și pot fi consultate pe pagina oficială a instituției, la compartimentul „Transparență”. Începând cu 2021, aceste rapoarte sunt disponibile separat pentru fiecare organizație de gestiune colectivă.

Pentru anul 2024, AGEPI anunță că până la sfârșitul anului vor fi inițiate proceduri de control pentru toate organizațiile de gestiune colectivă.

Referitor la acuzațiile privind existența unui monopol în sistemul de gestiune colectivă, Eugeniu Rusu a precizat că în prezent funcționează șase organizații – patru pentru drepturi de autor și două pentru drepturi conexe – iar alte cinci cereri pentru obținerea avizului de funcționare sunt în examinare.

Totodată, directorul AGEPI a subliniat că instituția respectă dreptul fundamental la asociere și nu poate interveni pentru a crea organizații de gestiune colectivă în domenii unde titularii de drepturi nu s-au asociat încă. În acest sens, AGEPI poartă discuții cu uniunile de creație și titularii de drepturi pentru a stimula constituirea unor organizații și în alte domenii, precum filmul, pictura sau fotografia.

„Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de alegații eronate. Vom reveni și cu alte informații pe măsură ce acest subiect va fi polemizat în continuare”, a conchis Eugeniu Rusu.