Ziua când vom fi 8 miliarde. ONU preconizează că lumea va schimba prefixul în 15 noiembrie

Organizația Națiunilor Unite estimează că populația lumii va ajunge la 8 miliarde de oameni marți, 15 noiembrie. Organizația numește acest moment ”o piatră de hotar în dezvoltarea umană”.

Această creștere fără precedent se datorează creșterii treptate a duratei de viață a oamenilor datorită îmbunătățirii sănătății publice, a nutriției, a igienei personale și a medicinii. Este, de asemenea, rezultatul unor niveluri ridicate și persistente de fertilitate în unele țări, arată ONU.

În timp ce a fost nevoie de 12 ani pentru ca populația globală să crească de la 7 la 8 miliarde, va fi nevoie de aproximativ 15 ani – până în 2037 – pentru ca aceasta să ajungă la 9 miliarde, semn că ritmul general de creștere a populației globale încetinește, mai transmit specialiștii.

”Această piatră de hotar este un prilej de a sărbători diversitatea și progresele, luând în același timp în considerare responsabilitatea comună a umanității față de planetă”, transmite ONU.

Țările cu cele mai ridicate niveluri de fertilitate tind să fie cele cu cel mai mic venit pe cap de locuitor, arată studiile specialiștilor. Prin urmare, în timp, creșterea demografică mondială s-a concentrat din ce în ce mai mult în rândul celor mai sărace țări din lume, majoritatea din Africa Subsahariană. În aceste țări, o creștere demografică rapidă și susținută poate zădărnici realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), care rămân cea mai bună cale a lumii către un viitor fericit și sănătos.

Chiar dacă creșterea demografică amplifică impactul dezvoltării economice asupra mediului, creșterea veniturilor pe cap de locuitor este principalul motor al modelelor de producție și de consum nesustenabile. Țările cu cel mai mare consum de resurse materiale pe cap de locuitor și cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră tind să fie cele în care venitul pe cap de locuitor este mai mare, nu cele în care populația crește rapid.

Îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris de limitare a creșterii temperaturii globale, concomitent cu realizarea ODD-urilor, depinde în mod esențial de reducerea modelelor de producție și de consum nesustenabile. Cu toate acestea, o creștere mai lentă a populației pe parcursul mai multor decenii ar putea contribui la atenuarea acumulării în continuare a daunelor aduse mediului în a doua jumătate a secolului actual, mai transmite ONU.

#prefix #mondiala #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.