Cum profită Kârgâzstan de pe urma rușilor bogați care au fugit de mobilizarea lui Putin

14 Nov. 2022, 14:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Nov. 2022, 14:45 // Actual //  MD Bani

Exodul sutelor de mii de ruși care au fugit de mobilizare a remodelat puternic economiile fostelor națiuni sovietice precum Kârgâzstan, unde prețurile pe piața imobiliară au crescut accelerat, iar unele afaceri locale au prins avânt.

Orașe precum Bișkek, unde limba rusă este încă vorbită pe scară largă, au devenit destinații principale pentru rușii care aveau puține opțiuni după ce au fugit de ordinul de mobilizare, frontierele s-au închis, iar prețul biletelor de avion a ajuns la un nivel exorbitant.

Profitând de situație, antreprenorii ruși Iulia și Ilya Kuleshov și-au transformat casa închiriată în capitala Kârgâzstanului într-un centru de voluntariat, care a devenit refugiu temporar pentru ruși.

„Am primit o mulțime de solicitări de la oameni care căutau un loc pentru o noapte sau două”, a declarat Kuleshova pentru The Moscow Times.

Și-au numit casa cu opt dormitoare „Acoperișul roșu”. Aici au ajuns să stea 20 de ruși, despre care soții Kuleshov spun că dormeau câte trei într-o cameră, dar și pe holuri.

Aproape jumătate de milion de ruși au sosit în Kârgâzstan în primele nouă luni ale acestui an, potrivit cifrelor oficiale din Kârgâzstan, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu față de numărul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În timp ce mulți au plecat de atunci, se crede că zeci de mii s-au stabilit în țară pe termen mediu sau lung.  În timp ce reacția oamenilor la sosirea atât de mulți ruși a fost în mare parte pozitivă, unele tensiuni au fost declanșate de bogăția multora dintre noii sosiți (puterea de cumpărare pe cap de locuitor în Rusia este de șase ori mai mare decât în ​​Kârgâzstan, conform Băncii Mondiale). În special, proprietarii kârgâzi au crescut chiriile – unii cu până la 100%. În unele cazuri, chiriașii locali au fost evacuați în favoarea rușilor.

Creșterile de preț în Bișkek i-au forțat pe rușii nou sosiți să plece în alte zone din țară. În timp ce cei care au fugit din Rusia la începutul războiului erau în mare parte angajați în sectorul IT sau specialiști cu venituri mari, rușii care au fugit de mobilizarea lui Putin aveau statut economic și social mult mai diversificat.

Unii ruși care au fugit în septembrie s-au întors deja acasă, reducând presiunea asupra chiriilor în orașe precum Bișkek, dar mulți alții intenționează să rămână în străinătate, temându-se că mobilizarea ar putea fi reluată.

Kârgâzstanul se așteaptă în curând la un „al treilea val” de emigranți ruși.

dată cu problemele tot mai mari apărute după sosirea atâtor ruși, au apărut însă și oportunități economice. Economia Kârgâzstanului a crescut cu 8% în primele opt luni ale acestui an, de la doar 3,6% în întregul an 2021.

Alte destinații populare pentru rușii fugari au cunoscut, de asemenea, boom-uri economice, națiunile din Caucazul de Sud, Georgia și, respectiv, Armenia așteaptându-se acum la o creștere economică de 10 – 13%.

Economiștii estimează că sosirea specialiștilor și potențialilor investitori din Rusia, precum și a corporațiilor multinaționale precum Apple, care își mută personalul la Bișkek, vor oferi un impuls puternic economiei țării.

„Sper cu adevărat că măcar o parte din banii pe care [rușii] îi aduc și îi plătesc aici vor intra în bugetul țării. Îmi doresc foarte mult ca Kârgâzstanul să beneficieze de acest val”, spune reprezentanta unui ONG.

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.