Cum profită Kârgâzstan de pe urma rușilor bogați care au fugit de mobilizarea lui Putin

Exodul sutelor de mii de ruși care au fugit de mobilizare a remodelat puternic economiile fostelor națiuni sovietice precum Kârgâzstan, unde prețurile pe piața imobiliară au crescut accelerat, iar unele afaceri locale au prins avânt.

Orașe precum Bișkek, unde limba rusă este încă vorbită pe scară largă, au devenit destinații principale pentru rușii care aveau puține opțiuni după ce au fugit de ordinul de mobilizare, frontierele s-au închis, iar prețul biletelor de avion a ajuns la un nivel exorbitant.

Profitând de situație, antreprenorii ruși Iulia și Ilya Kuleshov și-au transformat casa închiriată în capitala Kârgâzstanului într-un centru de voluntariat, care a devenit refugiu temporar pentru ruși.

„Am primit o mulțime de solicitări de la oameni care căutau un loc pentru o noapte sau două”, a declarat Kuleshova pentru The Moscow Times.

Și-au numit casa cu opt dormitoare „Acoperișul roșu”. Aici au ajuns să stea 20 de ruși, despre care soții Kuleshov spun că dormeau câte trei într-o cameră, dar și pe holuri.

Aproape jumătate de milion de ruși au sosit în Kârgâzstan în primele nouă luni ale acestui an, potrivit cifrelor oficiale din Kârgâzstan, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu față de numărul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În timp ce mulți au plecat de atunci, se crede că zeci de mii s-au stabilit în țară pe termen mediu sau lung. În timp ce reacția oamenilor la sosirea atât de mulți ruși a fost în mare parte pozitivă, unele tensiuni au fost declanșate de bogăția multora dintre noii sosiți (puterea de cumpărare pe cap de locuitor în Rusia este de șase ori mai mare decât în Kârgâzstan, conform Băncii Mondiale). În special, proprietarii kârgâzi au crescut chiriile – unii cu până la 100%. În unele cazuri, chiriașii locali au fost evacuați în favoarea rușilor.

Creșterile de preț în Bișkek i-au forțat pe rușii nou sosiți să plece în alte zone din țară. În timp ce cei care au fugit din Rusia la începutul războiului erau în mare parte angajați în sectorul IT sau specialiști cu venituri mari, rușii care au fugit de mobilizarea lui Putin aveau statut economic și social mult mai diversificat.

Unii ruși care au fugit în septembrie s-au întors deja acasă, reducând presiunea asupra chiriilor în orașe precum Bișkek, dar mulți alții intenționează să rămână în străinătate, temându-se că mobilizarea ar putea fi reluată.

Kârgâzstanul se așteaptă în curând la un „al treilea val” de emigranți ruși.

dată cu problemele tot mai mari apărute după sosirea atâtor ruși, au apărut însă și oportunități economice. Economia Kârgâzstanului a crescut cu 8% în primele opt luni ale acestui an, de la doar 3,6% în întregul an 2021.

Alte destinații populare pentru rușii fugari au cunoscut, de asemenea, boom-uri economice, națiunile din Caucazul de Sud, Georgia și, respectiv, Armenia așteaptându-se acum la o creștere economică de 10 – 13%.

Economiștii estimează că sosirea specialiștilor și potențialilor investitori din Rusia, precum și a corporațiilor multinaționale precum Apple, care își mută personalul la Bișkek, vor oferi un impuls puternic economiei țării.

„Sper cu adevărat că măcar o parte din banii pe care [rușii] îi aduc și îi plătesc aici vor intra în bugetul țării. Îmi doresc foarte mult ca Kârgâzstanul să beneficieze de acest val”, spune reprezentanta unui ONG.

#mobilizare #rusi bogati #chirie #pret #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.