Cum profită Kârgâzstan de pe urma rușilor bogați care au fugit de mobilizarea lui Putin

14 Nov. 2022, 14:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Nov. 2022, 14:45 // Actual //  MD Bani

Exodul sutelor de mii de ruși care au fugit de mobilizare a remodelat puternic economiile fostelor națiuni sovietice precum Kârgâzstan, unde prețurile pe piața imobiliară au crescut accelerat, iar unele afaceri locale au prins avânt.

Orașe precum Bișkek, unde limba rusă este încă vorbită pe scară largă, au devenit destinații principale pentru rușii care aveau puține opțiuni după ce au fugit de ordinul de mobilizare, frontierele s-au închis, iar prețul biletelor de avion a ajuns la un nivel exorbitant.

Profitând de situație, antreprenorii ruși Iulia și Ilya Kuleshov și-au transformat casa închiriată în capitala Kârgâzstanului într-un centru de voluntariat, care a devenit refugiu temporar pentru ruși.

„Am primit o mulțime de solicitări de la oameni care căutau un loc pentru o noapte sau două”, a declarat Kuleshova pentru The Moscow Times.

Și-au numit casa cu opt dormitoare „Acoperișul roșu”. Aici au ajuns să stea 20 de ruși, despre care soții Kuleshov spun că dormeau câte trei într-o cameră, dar și pe holuri.

Aproape jumătate de milion de ruși au sosit în Kârgâzstan în primele nouă luni ale acestui an, potrivit cifrelor oficiale din Kârgâzstan, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu față de numărul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În timp ce mulți au plecat de atunci, se crede că zeci de mii s-au stabilit în țară pe termen mediu sau lung.  În timp ce reacția oamenilor la sosirea atât de mulți ruși a fost în mare parte pozitivă, unele tensiuni au fost declanșate de bogăția multora dintre noii sosiți (puterea de cumpărare pe cap de locuitor în Rusia este de șase ori mai mare decât în ​​Kârgâzstan, conform Băncii Mondiale). În special, proprietarii kârgâzi au crescut chiriile – unii cu până la 100%. În unele cazuri, chiriașii locali au fost evacuați în favoarea rușilor.

Creșterile de preț în Bișkek i-au forțat pe rușii nou sosiți să plece în alte zone din țară. În timp ce cei care au fugit din Rusia la începutul războiului erau în mare parte angajați în sectorul IT sau specialiști cu venituri mari, rușii care au fugit de mobilizarea lui Putin aveau statut economic și social mult mai diversificat.

Unii ruși care au fugit în septembrie s-au întors deja acasă, reducând presiunea asupra chiriilor în orașe precum Bișkek, dar mulți alții intenționează să rămână în străinătate, temându-se că mobilizarea ar putea fi reluată.

Kârgâzstanul se așteaptă în curând la un „al treilea val” de emigranți ruși.

dată cu problemele tot mai mari apărute după sosirea atâtor ruși, au apărut însă și oportunități economice. Economia Kârgâzstanului a crescut cu 8% în primele opt luni ale acestui an, de la doar 3,6% în întregul an 2021.

Alte destinații populare pentru rușii fugari au cunoscut, de asemenea, boom-uri economice, națiunile din Caucazul de Sud, Georgia și, respectiv, Armenia așteaptându-se acum la o creștere economică de 10 – 13%.

Economiștii estimează că sosirea specialiștilor și potențialilor investitori din Rusia, precum și a corporațiilor multinaționale precum Apple, care își mută personalul la Bișkek, vor oferi un impuls puternic economiei țării.

„Sper cu adevărat că măcar o parte din banii pe care [rușii] îi aduc și îi plătesc aici vor intra în bugetul țării. Îmi doresc foarte mult ca Kârgâzstanul să beneficieze de acest val”, spune reprezentanta unui ONG.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală