Spectaculosul pod din apropierea Moldovei, la un pas să devină ,,muzeul în aer liber” de o jumătate de miliard de Euro

16 Nov. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Podul de la Brăila nu poate fi deschis pe 20 decembrie, la termenul pe care constructorul Astaldi l-a asumat în prezența ministrului Grindeanu și va deveni un ,,muzeu” în aer liber de aproape o jumătate de miliard de Euro, susține fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma. Podul suspendat a ajuns la doar 83 % stadiu fizic, iar șansele de inaugurare până de Sărbători scad pe zi ce trece, potrivit analizei Economedia pe baza rapoartelor oficiale de progres și a celor mai recente imagini din șantier (detalii aici).

Cu două săptămâni înainte de intrarea în iarnă când lucrările de asfaltare depind de vreme și sunt interzise de la anumite temperaturi, Astaldi (Italia) nici măcar nu a început lucrările de hidroizolație (etapă premergătoare așternerii covoarelor asfaltice) pe tablierul de 2 kilometri întârziere care arată că nu a fost depășit blocajul privind optimizările propuse de antreprenor. Ritmul de lucru nu este suficient nici pe drumurile de acces, arată fostul secretar de stat (mandatul Cătălin Drulă) : ,, Este cert: podul peste Dunăre de la Brăila nu se deschide în 2022 și se transformă într-un ”muzeu” în aer liber de 450 de milioane de euro. Imaginile din ultimele zile ne arată că vizita lui Sorin Grindeanu din octombrie la pod a fost doar un foc de paie. A trecut o lună de vreme perfectă, însă progresul în teren este insesizabil. Pe podul propriu-zis nu vedem nicio urmă de hidroizolație, semn că neînțelegerile contractuale cu constructorul continuă. Pe drumul de legătură spre Smârdan fără de care nu se poate deschide circulația pe pod a rămas doar dâra de asfalt așternută ceaușist în ziua vizitei ministrului. La cum se mișcă azi lucrurile în teren, șansele de a beneficia de această conexiune modernă, rapidă și sigură între Moldova și Dobrogea în prima jumătate a lui 2023 sunt extrem de mici. Coaliția anti-dezvoltare PSD-PNL ne demonstrează cu fiecare ocazie că nu îi pasă de bunăstarea cetățenilor, ci doar despre propriile privilegii.” -Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

La începutul lunii octombrie, pe șantier, Astaldi prezenta ministrului Grindeanu un grafic de lucrări prin care se angaja să termine lucrările pe 19-20 decembrie (detalii aici). Ulterior, ministrul Grindeanu anunța în Parlament că Astaldi a crescut mobilizarea, însă secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu (PNL) avertiza că podul nu poate fi deschis la termen.

Stadiul fizic de execuție este de 82,27%, potrivit raportului CNAIR. Compania nu precizează, însă, și procentul separat pentru drumurile de legătură fără de care podul nu poate fi deschis circulației. Spre comparație, primul lot al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești este la 93% stadiu fizic de execuție și un termen estimat de inaugurare 15 decembrie.

În plus, testele de rezistență, statice și dinamice și procesul de recepție efectivă vor fi mult mai complexe și vor dura mai mult, spre deosebire de cele pentru Lotul Sibiu – Boița care include un viaduct de peste 600 metri lungime.

Lucrările pentru podul cu o lungime de 2 kilometri au început efectiv în primăvara anului 2019. Investiția de aproximativ 500 milioane euro presupune și amenajarea a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul județului Tulcea. Deasupra Dunării este podul suspendat, în lungime 1,9 kilometri. Podul are trei deschideri: o deschidere principală (1.120 m) și două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila și de 364,6 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare. Drumul principal va avea două benzi pe sens și va lega județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 km. În rest, vor fi realizate intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare.

07 Aug. 2026, 12:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 12:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Producătorii din Republica Moldova ar putea recolta în acest an aproximativ 526 de mii de tone de mere, potrivit prognozei preliminare elaborate de Asociația Moldova Fruct. Volumul estimat este cu 17,5% mai mare decât recolta de 447 de mii de tone înregistrată în 2025, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Creșterea se datorează inclusiv condițiilor meteorologice mai favorabile. În primăvara acestui an nu au fost înregistrate înghețuri severe pe parcursul mai multor zile, iar livezile afectate în 2025 au revenit în producție.

Deși primăvara a fost răcoroasă, pomii au avut o înflorire bună, iar legarea fructelor s-a produs în condiții corespunzătoare.

„În prezent, estimăm o recoltă bună atât din punctul de vedere al volumului, cât și al calității. Ne așteptăm ca cea mai mare parte a fructelor să atingă sau să depășească un calibru de 70 de milimetri”, a declarat Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct.

Precipitațiile din primăvară și din luna iunie au asigurat rezerve suficiente de apă în sol. Potrivit specialiștilor, ploile nu au provocat o răspândire semnificativă a bolilor în livezi. Diferențele de temperatură dintre zi și noapte au favorizat și colorarea soiurilor de mere roșii.

Ploile cu grindină au afectat doar anumite plantații neprotejate și nu au influențat semnificativ volumul total estimat. Livezile echipate cu plase antigrindină au fost protejate de pagube.

Prognoza favorabilă pentru Republica Moldova contrastează cu situația din Uniunea Europeană. În cadrul Conferinței Prognosfruit, Asociația Mondială a Merelor și Perelor a estimat pentru UE o producție de 9,496 milioane de tone în 2026. Volumul este cu 15,6% mai mic decât cel din 2025 și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani.

Cea mai puternică scădere este așteptată în Polonia, principalul producător european. Recolta acestei țări ar urma să coboare cu 29,9%, până la 2,665 milioane de tone, după ce livezile au fost afectate de înghețurile severe de primăvară.

Producția Franței este estimată la 1,162 milioane de tone, în scădere cu 24,2%, iar cea a Germaniei – la 1,013 milioane de tone, cu 10,9% mai puțin. Italia ar urma să rămână al doilea mare producător din UE, cu 2,269 milioane de tone, în scădere cu 2,2%.

În afara blocului comunitar, Turcia ar putea înregistra o revenire puternică, de la 2,71 milioane de tone în 2025 la aproximativ 4,67 milioane de tone în acest an. Recolta Ucrainei este estimată la 1,15 milioane de tone, în creștere cu 15%, iar cea a Serbiei – la 317 mii de tone, cu 20,7% mai mult.

În schimb, producția de mere ar putea scădea cu 10,4% atât în Statele Unite, până la 4,403 milioane de tone, cât și în India, până la 2,3 milioane de tone. China rămâne de departe cel mai mare producător mondial, cu o recoltă estimată la 34,5 milioane de tone, în creștere cu 0,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!