Facturile moldovenilor ajung pe masa irlandezilor! Tofan a cerut ajutor, Junghietu a plecat la Dublin

La doar câteva zile după ce premierul Vasile Tofan a cerut sprijinul Irlandei pentru protejarea familiilor vulnerabile de costurile ridicate la energie și căldură, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, participă la Dublin la Reuniunea informală a miniștrilor Energiei din Uniunea Europeană.

Junghietu se află în capitala Irlandei în perioada 28–29 septembrie, unde participă la reuniunea informală a miniștrilor Energiei din cadrul Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie. Agenda include o întrevedere cu ministrul irlandez pentru Climă, Energie și Mediu, Darragh O’Brien, precum și discuții cu oficiali și reprezentanți ai companiilor irlandeze din sectorul energetic. Energie

Vizita vine după întrevederea de la New York dintre premierul Vasile Tofan și omologul său irlandez, Micheál Martin. În cadrul discuțiilor, Tofan a abordat inclusiv securitatea energetică și sprijinul de care Republica Moldova ar avea nevoie în sezonul rece, în special pentru diminuarea poverii facturilor suportate de familiile vulnerabile.

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat dacă Irlanda va acorda un ajutor financiar în acest scop și nici valoarea sau mecanismul unui eventual sprijin.

La Dublin, Junghietu urmează să discute prioritățile Republicii Moldova în domeniul energetic, cooperarea europeană și oportunitățile de investiții în eficiență energetică, termoficare, distribuție și soluții energetice descentralizate. Energie

Reuniunea informală are loc sub Președinția irlandeză a Consiliului UE și reunește miniștrii responsabili de energie din statele membre, reprezentanți ai Comisiei Europene și parteneri invitați. Una dintre sesiunile programate pentru 29 septembrie este dedicată accesibilității prețurilor la energie, iar o alta securității energetice europene și cooperării. irish-presidency.consilium.europa.eu

În paralel, Guvernul de la Chișinău caută sprijin extern pentru sezonul rece, în condițiile în care autoritățile estimează o dependență ridicată de importurile de energie electrică și încearcă să reducă impactul costurilor asupra consumatorilor vulnerabili.

Tot la New York, Tofan și Micheál Martin au discutat despre parcursul european al Republicii Moldova. Irlanda deține în prezent Președinția Consiliului UE, iar premierul moldovean a declarat că Chișinăul este pregătit să deschidă toate clusterele de negociere rămase.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.

Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.

„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.

Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.

Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.

„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.

Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.